Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză dură pentru România, din cotidianul Adevărul, în contextul în care la Bruxelles a fost prezentat un raport pe tema progresului țării noastre în domeniul reformelor structurale.
Adevarul:
Azi, la Bruxelles, a fost dat publicităţii „România: Raportul de ţară 2018“, parte integrantă din analiza Semestrului European, analiză a progresului în domeniul reformelor structurale ale ţării noastre.
Aşa de rău stă România? Dacă da, atunci chiar vor fi probleme serioase (sau extrem de serioase) în viitorul apropiat. Aici nu este vorba despre părerile unor comentatori sau analişti, ci despre o viziune foarte bine structurată, bazată pe date şi cifre. Este o analiză dramatică realizată de specialiştii Comisiei Europene şi, în aşteptarea poziţiei Guvernului României, iată câteva dintre principalele concluzii din Sumarul Executiv:
Astfel, cea mai importantă remarcă priveşte apariţia posibilă a unei viitoare „aterizări forţate“ a economiei României: „În absenţa unor reforme structurale şi al unei consolidări fiscale, creşterea economică spectaculoasă a României riscă să bună bazele unei aterizări dure. Actualul boom economic a fost provocat în principal de consum, asta în timp ce investiţiile au rămas la un nivel scăzut... Inegalitatea şi sărăcia rămân la un nivel ridicat în ciuda creşterii economice. Au fost din nou puse sub semnul întrebării progresele făcute în lupta împotriva corupţiei“
Un alt semnal de alarmă priveşte caracterul reversibil al progreselor înregistrate în 2017 bazate pe un sporului realizat în principal pe bază de consum: „Ridicarea ciclică a economiei a continuat în 2017, dar este de aşteptat să scadă în 2018. PIB-ul real a crescut în 2018 la cel mai înalt nivel post-criză dar pe baza unei explozii a consumului privat dopat de creşterile salariale atât în domeniul de stat, cât şi în cel privat dar şi de reducerile directe şi indirecte de taxe. Este de prevăzut o scădere a creşterii dar care va rămâne peste potenţial. În ciuda faptului că a crescut procentajul de exporturi, această creştere este depăşită de exporturi şi se adânceşte deficitul de cont curent. Inflaţia a devenit pozitivă în 2017 şi este de aşteptat să crească“.
Raportul Comisiei Europene notează şi faptul că „nu au fost realizări tangibile an domeniul reformei administraţiei publice, iar mediul de afaceri prezintă slăbiciuni“. (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
Nu va mai dura mult până ce condusul propriei maşini va deveni tot mai puţin practicat. Studiile arată că până în 2030, mai mult de unul din trei kilometri parcurși vor fi în regim de ride-sharing la preţuri accesibile. Această schimbare către ride-sharing este strâns legată de două tendinţe ale pieţei auto: popularizarea autovehiculelor electrice şi avansul foarte puternic al dezvoltării maşinilor autonome.
Combinarea acestor tendinţe va însemna de fapt schimbarea dramatică a modelului de trafic auto. Diferitele concepte, dezvoltări şi inovaţii ale industriei se vor antrena una pe cealaltă în crearea de noi modele de utilizare a maşinilor viitorului. De exemplu, maşinile autonome au mari şanse să devină un fel de taxiuri robot atunci când cele două concepte sunt aduse împreună, în timp ce maşinile electrice s-ar putea traduce printr-un avantaj semnificativ pentru conceptul de ride sharing, datorită modului mai simplu în care pot fi conduse.
Iar avantajele sunt amplificate de cifre.
În scenariul PriceWaterhouseCoopers, până în 2030, 55% din totalul de maşini noi ar putea fi electrice, în timp ce motoarele convenţionale, cu combustie internă, vor ieşi de pe piaţă. Lucru dovedit şi de războaiele care se poartă împotriva motoarelor diesel la nivel mondial.
Aceste evoluţii ale pieţei auto sunt prevăzute să se petreacă, în mare parte, în paralel în Europa şi Statele Unite (Mai multe detalii AICI)
contributors.ro:
Există 7 tendințe la nivel mondial în ceea ce privește marile mișcări strategice în domeniul energiei. România trebuie să se înscrie în aceste tendințe dacă ne dorim să ne păstrăm măcar poziția actuală în privința competitivității – momentan despre posibilitatea de a deveni lider regional nici nu se pune problema, de vreme ce există o lipsă serioasă de capacitate instituțională și profesională. Desi competitivitatea în domeniul energiei ar avea șanse de a depăși competitivitatea economiei, coerența în reglementare și strategia precisă care ne-ar putea conduce acolo nu există deocamdată.
1. Cantitatea de energie consumată în următorii 10 ani este prognozată să rămână foarte apropiată de consumul de azi deși PIB-ul va crește cu aproape 50%. Dacă la nivel mondial se preconizează o creștere de 1-5% în ceea ce privește consumul de energie, marea majoritate a acestei creșteri este concentrată în zona orașelor din țările în curs de dezvoltare, în special India și China. În Europa se vorbește de raționalizarea capacităților de producție a energiei. În România, strategia energetică prevede creșterea incredibilă a unor capacități de producție, prevăzând investiții incredibile de peste 20 de miliarde de euro din surse neprecizate – doar 4 miliarde s-ar concretiza dacă acordul cu Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă ar putea fi încheiat cu China Nuclear Power Corporation.
2. Creșterea investițiilor în domeniul gazului și creșterea importanței gazului pentru economiile lumii. Backgroundul este dat de transformările produse de gazul american și de creșterea capacităților de transport a acestui gaz. Deciziile guvernamentale din România sunt împotriva acestui trend. De curând, spre exemplu, Romgazului (și nu numai) îi sunt retrase sute de milioane de lei care erau destinate investițiilor, pentru a mai plomba bugetul național, deși un imperativ strategic este de a încerca diversificarea surselor de aprovizionare. Nu doar România ar trebui protejată de umbra lungă a Gazpromului, ar trebui să ne asigurăm că și Republica Moldova se poate reorienta, acum când Transgaz a câștigat licitația pentru privatizarea Vestmoldogaz. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
În Brazilia, fostul preşedinte Lula da Silva este favoritul viitoarelor alegeri prezidenţiale, dar în acelaşi timp el riscă să fie trimis în închisoare în urma unei condamnări pronunţată împotriva sa pentru corupţie. O bătălie judiciară are loc în jurul condamnării sale, cu rezonanţe în întreaga Brazilie şi chiar dincolo de graniţele ei.
Ceea ce se întîmplă acum în Brazilia este demn de imaginaţia lui Kafka sau de teatrul absurdului. Omul care a fost simbolul unei mari reuşite economice, politice şi sociale, Lula da Silva, în vîrstă de 72 de ani, lider emblematic de stînga, a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupţie. În acelaşi timp el candidează la predidenţialele din octombrie, iar mecanismul juridic şi electoral brazilian îi permite lui Lula, cel puţin pentru moment, să rămînă candidat chiar dacă este trimis în închisoare. Avocaţii săi au înaintat o cerere pentru ca Lula să evite încarcerea în perioada cît sunt examinate recursurile la condamnarea sa. Ceea ce magistraţii Tribunalului superior de justiţie au respins…
Totul este de fapt mult mai complicat decît descriu eu aici, şi probabil că nici Lula nu este total inocent.
Cu toate acestea, perioada cît a fost el la putere, între 2003 şi 2010, rămîne una “de aur” pentru Brazilia, marcată de o creştere economică puternică, de unde şi capitalul de simpatie de care dispune încă fostul preşedinte. El se declară, cum era şi de aşteptat, victima unui complot pus la cale de elite şi de mediile de informare pentru a-l împiedica să participe la prezidenţiale. (Mai multe detalii AICI)
