Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Semnele care arată că vine recesiunea

youtube
criza economica, economie

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză pe tema semnalelor pe care le transmite piața privind iminența instalării recesiunii spre jumătatea anului viitor.

Adevarul:

Frecventele semnale venite din piaţă, atât din partea analiştilor financiari, cât şi din partea statisticienilor, indică instalarea recesiunii spre jumătatea anului viitor.
Din cauza creşterii constante a inflaţiei, băncile sunt nevoite să crească dobânzile, chiar dublându-le în viitorul apropiat, ceea ce se va răsfrânge puternic asupra companiilor care s-au împrumutat, se arată într-o analiză efectuată de Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari din România (AAFBR).
Potrivit acesteia, în viitorul apropiat firmele nu vor mai putea suporta din profit creşterea dobânzilor, iar fără finanţare multe dintre acestea se vor închide.  „ Se creează premisele unei spirale contagioase care, deşi este invizibilă acum, se poate propaga foarte rapid în următoarea recesiune”, susţine analistul.
Din cauza inflaţiei au crescut dobânzile bancare
Potrivit acestuia, până în 2020 vor fi fost parcurse şase etape până la recesiune, unele deja produse şi anunţate oficial de instituţii
Astfel, prima etapă este creşterea dobânzilor, care vor ajunge până la 6%-8% pe parcursul anului curent, faţă de 4,10% înregistrată în 2017.
Din acest motiv, profiturile vor fi insuficiente pentru acoperirea dobânzilor, ceea ce va face ca anumite companii să întâmpine dificultăţi în rambursarea creditelor către bănci.
Multe companii vor intra în incapacitate de plată
Al treilea efect (derivat din primele două) va fi deteriorarea comportamentului de plată: companiile care nu se vor putea restructura sau reinventa (prin inovare şi produse noi), vor intra în incapacitate de plată, crescând foarte mult termenele de plată către furnizori, deoarece băncile, salariaţii şi statul trebuiesc plătite cu prioritate.
Un alt efect negativ priveşte capacitatea limitată a companiilor de restructurare din cauza cheltuielilor fixe în creştere. „Conform ultimelor date financiare disponibile, aceasta înseamnă că mediul de afaceri local va resimţi şocul scăderii veniturilor în proporţie de 77%”, se arată în analiză. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Automobile Dacia a înregistrat cel de-al cincilea an consecutiv de creştere a cifrei de afaceri în 2017 după ce şi-a majorat businessul cu 11,4% faţă de anul precedent, ajungând la 23,1 mld. lei (5,1 mld. euro), potrivit datelor companiei.
În total, toate operaţiunile Grupului Renault în România, luând în calcul şi activitatea de vânzare şi pe cea de cercetare-dezvoltare, a avut o cifră de afaceri consolidată de 5,7 miliarde de euro.
„Contribuţia vânzărilor de autovehicule şi de componente auto la realizarea cifrei de afaceri a fost de 92% din totalul cifrei de afaceri, în creştere faţă de anul 2016, datorită unui mix de modele şi versiuni foarte bun şi vânzărilor la internaţional de componente CKD (colecţii de maşini complet deza­samblate) şi SKD (colecţii de maşini parţial asamblate), în creştere cu 10% faţă de 2016“, a spus Liviu Bocşaru, directorul financiar al Automobile Dacia. În continuare exporturile rămân baza uzinei de la Mioveni, în condiţiile în care 92,6% din ce a produs Automobile Dacia în 2017 a mers la vânzare pe pieţele externe.
"Exportul este pentru noi o prioritate pentru că ne dorim să răspundem cât mai bine solicitărilor clienţilor noştri. Pentru orice uzină este extrem de important să aibă o piaţă locală puternică, unde să vândă o parte din producţie", a spus Liviu Bocşaru, director administrativ şi financiar al Automobile Dacia.
In ceea ce priveşte profitul brut realizat de companie, acesta a urcat cu aproape 9% la 539 mil. lei de 456 mil. lei. Pe de altă parte, profitul net al companiei a urcat anul trecut cu 18% la 539 milioane de lei (118,2 mil. euro).  (Mai multe detalii AICI)

Romania Libera:

Vremurile în care turistul venea la plajă, își punea cearșaful și se bucura de soare au apus de mult. După 1989, plajele au devenit o afacere de multe milioane de euro, controversată, însă, chiar și astăzi.
Hotelierii de pe litoralul românesc nu sunt deloc mulțumiți de modul în care sunt administrate plajele. În România, potrivit Constituției, vânzarea de plaje este interzisă, pe motiv că este un bun public de interes național. Este însă permisă, prin lege, concesiunea unor perimetre de nisip. Metoda se aplică de mai bine de zece ani, contractele putând fi încheiate și pentru un deceniu. Plajele sunt administrate de Apele Române, iar concesionari pot deveni orice firme din România, indiferent de obiectul principal de activitate. De aici și problemele: ani de-a rândul, diferite societăți comerciale, fără afaceri în turism, au licitat și au câștigat plaje, iar unii hotelieri au rămas cu buza umflată. Nu au zeci de mii de euro pentru a concesiona o plajă pe care apoi o oferă gratuit celor cazați la ei. De peste zece ani, aceștia fac lobby pentru ca statul să le concesioneze plaja din fața hotelului. Au existat chiar și miniștri care au spus că plajele trebuie administrate de Consiliul Local, nu de la București.
„De ce să licitez cu o persoană care vinde lapte?”
Problema plajelor a fost ridicată din nou, recent, de către preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Mohammad Murad, care are investiții proprii mai multe stațiuni de pe litoral. Acesta vrea ca o firmă să nu mai aibă voie să dețină mai multe plaje. „Este o chestie total anormală când o firmă obţine peste 10 plaje pe litoral. Vă dau un exemplu concret: eu fac investiţie de 25 - 30 de milioane de euro în Olimp. Vi se pare normal să licitez cu altă persoană care vinde lapte sau cu totul alt domeniu licitaţie în faţa acestui hotel ?”, a afirmat Murad într-o conferinţă de presă susținută în Mamaia. Ce nu a luat în considerare șeful FPTR este că o persoană fizică poate controla mai multe firme. Murad a mai spus că este dispus să renunțe la investiția sa din Olimp dacă nu obține plaja din fața hotelului. „Nu voi da 100.000 de euro să iau plaja de acolo. În cazul în care nu voi lua plaja de la Olimp, voi fi nevoit să blochez investiţia. Este o chestie care nu se poate explica. Iei un hotel şi plaja o ia altul şi poate face acolo fel de fel de activităţi, vi se pare normal ?”, a mai afirmat preşedintele FPTR. (Mai multe detalii AICI)

Evenimentul Zilei:

La 14 ianuarie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat mutarea ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. O mișcare validată de către Congres într-un alt moment istoric, legat de negocierile acordurilor din format Oslo pentru Orientul Mijlociu, dar niciodată pus în aplicare de către președinții succesivi ai SUA care, prin decrete succesive, la 6 luni, au tot prorogat aplicarea actului. Iată că, anul acesta, Ambasada SUA se inaugurează în Ierusalim.
Nu că ar fi vorba cu adevărat despre o nouă ambasadă. Nicidecum. O construcție potrivit regulilor de securitate impuse de evenimentele de la Benghazi - când ambasadorul american Christopher Stevens a fost ucis la 11 septembrie 2012, după o revoltă locală a islamiștilor radicali, pusă atunci pe seama apariției în SUA a filmului unui egiptean creștin de religie coptă, Innocence of the Muslims, care ridiculiza religia islamică și pe Profetul Mohamed – ar fi durat între 3 și 10 ani, în funcție de gradul de complexitate și siguranță al clădirii. A fost vorba doar de schimbarea calității Consulatului General în cea de Ambasadă, deci plăcuța de la ușă, plus biroul ambasadorului. Și ceva lucrări complementare. Cam atât, „Ambasada” rămânând la Tel Aviv cu toate documentele și capacitatea de evacuare de urgență. Nu știm nici măcar câte zile va petrece ambasadorul american, de fapt, la Ierusalim.
Totuși mișcarea Președintelui Trump are un impact major. Recunoașterea Ierusalimului drept capitală a statului Israel e un lucru ce ține mai degrabă de suveranitate, ar putea spune cineva. Orice stat e îndreptățit să își stabilească capitala într-o locație de pe teritoriul său, oriunde. A făcut-o și Kazahstanul mutând capitala de la Alma Ata la Astana, în 1997. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.