Senatul a respins, luni, în calitate de for legislativ decizional, un proiect de modificare a Legii 51/1991 privind securitatea naţională a României, prin care ar fi fost introduse mai multe prevederi referitoare la datele cu caracter personal. S-au înregistrat 58 de voturi "pentru", 5 "împotrivă", 25 de abţineri, iar 26 de senatori AUR au fost prezenţi, dar nu au votat, informează AGERPRES.
Senatorul AUR Constantin-Titi Stoica a explicat că atitudinea colegilor săi de a nu vota proiectul a reprezentat "un semn de protest împotriva abuzurilor" puterii.
"Să nu mai veniţi să evitaţi dezbaterea parlamentară, să nu mai abuzaţi de ordonanţe de urgenţă, de asumări de răspundere şi de a băga pe ordinea de zi, după bunul plac, tot felul de proiecte de lege care nu au nici o explicaţie. Tocmai de aceea, domnule preşedinte, noi, cei din Alianţa pentru Unirea Românilor, am ales, în semn de protest pentru repetatele abuzuri din partea conducerii Senatului, la acest proiect de lege, să votăm cu "Prezent, nu votez" şi o să vă rog tare mult, de acum încolo, să faceţi bine, că vă simt un om de bună credinţă, şi să respectaţi în spiritul şi litera ei Constituţiei, legile şi Regulamentul Senatului", a spus Stoica de la tribuna Senatului.
Ce prevedea proiectul respins
Proiectul, iniţiat la 26 martie 2024 de senatorul PNL Ioan-Cristian Chirteş şi deputaţii PSD Oana-Consuela Florea, Florin-Silviu Hurduzeu şi Silviu-Nicu Macovei, a fost adoptat de Camera Deputaţilor pe 12 noiembrie 2024.
Propunerea legislativă completa Legea 51/1991, în sensul armonizării legislaţiei naţionale cu cea europeană şi cu cerinţele CEDO privind protecţia datelor cu caracter personal.
Potrivit proiectului respins de Senat, în situaţiile de ameninţări la adresa securităţii naţionale a României, organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pot crea, dezvolta, administra şi utiliza baze de date, sisteme informatice şi de comunicaţii, precum şi aplicaţii şi alte resurse în mediul online, în condiţiile legii.
Prin proiectul respins au fost introduse opt noi articole.
Pentru asigurarea securităţii naţionale, autorităţile cu atribuţii în domeniu prelucrează, prin mijloace automate sau non-automate, date cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidenţă sau sunt destinate a fi incluse într-un asemenea sistem. Aceste autorităţi aplică măsurile tehnice şi organizatorice specifice protecţiei informaţiilor clasificate, astfel încât să prevină comunicarea, distrugerea, accesul neautorizat ori alterarea datelor prelucrate, prevede textul adoptat.
De asemenea, autorităţile din domeniul securităţii naţionale au următoarele obligaţii: să prelucreze datele cu caracter personal cu bună-credinţă şi cu respectarea dispoziţiilor legale; să colecteze date doar în scopuri de securitate naţională, inclusiv în procesul de avizare preliminară pentru eliberarea certificatului de securitate sau a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate; să se asigure, cu ocazia oricărei prelucrări, că datele stocate sunt exacte şi, dacă este necesar, să le actualizeze. Datele inexacte sunt radiate sau corectate, după caz.
Alte obligaţii ale autorităţilor din domeniu sunt: să verifice în sistemele proprii de evidenţă, la anumite intervale de timp, dar nu mai târziu de 5 ani de la stocare, dacă datele cu caracter personal stocate trebuie păstrate, corectate, radiate ori distruse; să se asigure că transmiterea, comunicarea sau transferul de date cu caracter personal se realizează în scopurile prevăzute sau în scopul îndeplinirii unei atribuţii legale autorităţii sau instituţiei de aplicare a legii sau altor autorităţi publice, cu condiţia ca datele să fie prelucrate în legătură cu acest scop şi nu mai mult timp decât este necesar; să şteargă sau să distrugă datele cu caracter personal pe care le deţin, indiferent de forma de stocare, atunci când constată că acestea nu au legătură cu vulnerabilităţi, riscuri sau ameninţări la adresa securităţii naţionale a României.
Proiectul respins prevede că aceste reguli de protecţie se aplică datelor cu caracter personal prelucrate pentru asigurarea securităţii naţionale, precum şi celor referitoare la viaţa intimă, familială şi privată, la onoarea şi reputaţia persoanelor, cunoscute incidental în cadrul activităţilor de informaţii şi contrainformaţii.
Suportul pe care sunt înregistrate aceste date cunoscute incidental va fi distrus sau, după caz, şters atunci când nu are legătură cu vulnerabilităţile, riscurile sau ameninţările la adresa securităţii naţionale.
Potrivit propunerii legislative, Comisiile parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activităţii autorităţilor din domeniu verifică modul de aplicare a procedurilor emise pentru implementarea acestor prevederi.
Persoana care, în legătură cu o situaţie determinată, se consideră vătămată în drepturile sau interesele sale legitime prin nerespectarea de către autorităţi a obligaţiilor legale se poate adresa, în scris şi motivat, comisiilor parlamentare competente. În maximum 30 de zile de la primirea solicitării, autoritatea comunică punctul de vedere, care nu conţine informaţii referitoare la operaţiuni sau activităţi operative în curs sau ce urmează a fi executate, la surse de informare, metode şi mijloace specifice, ori informaţii care ar putea conduce la deconspirarea calităţii reale a cadrelor operative.
În cazul Serviciului de Informaţii Externe, instituţia comunică, în maximum 30 de zile, punctul său de vedere, fără a include informaţii privind acţiunile sau activităţile operative, sediile şi personalul instituţiei, sursele de informare, metodele şi mijloacele specifice, procesele de avizare/revalidare a accesului la informaţii clasificate sau alte date care ar putea conduce la deconspirarea calităţii reale a cadrelor operative, se arată într-un articol amendat al proiectului respins de Senat.
Comentează