Despre un război al Bruxelles-ului împotriva liderilor europeni care își exprimă deschis sprijinul pentru președintele SUA, Donald Trump, vorbeşte Serviciul Rus de Informații Externe (SVR). „Potrivit unor informații, birocrația europeană a declarat război „liderilor anti-sistem”, care sunt susținători deschiși ai președintelui american Donald Trump și refuză să urmeze directivele elitelor liberale care conduc în UE”, se arată într-un comunicat al SVR.
După cum susține SVR, „Bruxelles-ul este în mod deosebit îngrijorat de faptul că noul șef al Casei Albe ar putea slăbi „construcţia globalistă europeană și se bazează pe premierul ungar Victor Orban, pe premierul slovac Robert Fico și pe candidatul român la președinție Călin Georgescu pentru a-și duce treaba la bun sfârșit”.
Von der Leyen în spatele urmăririi penale a lui Georgescu
Ba chiar SVR susţine că în spatele deciziei de a fi formulate acuzaţii împotriva candidatului la preşedinţia României, Călin Georgescu, se află conducerea UE.
„Potrivit unor informații de care dispune Serviciul de Informații Externe al Rusiei, decizia Parchetului din România de a pronunţa acuzații împotriva lui Georgescu este susținută de conducerea Uniunii Europene”. „Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, care a jucat un rol important în anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România, a cerut actualului guvern de la București să nu-i permită lui Georgescu să participe la scrutinul repetat, programat pentru luna mai. Ea a fost cea care a amenințat că va limita accesul României la fondurile UE dacă reprezentantul „forțelor nesistemice” va continua să participe la campania electorală”, susține SVR.
Atacul lui J. D. Vance asupra Europei
Se reamintește că vicepreședintele SUA, J. D. Vance, în timpul discursului său la Conferința de Securitate de la München, la mijlocul lunii februarie, a lansat un atac dur asupra Europei, având în vizor chiar anularea alegerilor din România, pe care le-a descris drept o „abatere de la democrație”.
„În decembrie, România a răsturnat rezultatele alegerilor prezidențiale, pe baza unor informații de la serviciile de informații și sub presiunea vecinilor săi europeni.
Din câte am înțeles, s-a presupus că a existat dezinformare rusă care a influențat procesul electoral. Vreau să-i întreb pe prietenii noștri europeni: Credeţi că Rusia greșește răspândind astfel de informații? Da, suntem de acord. Dar dacă democrația ta poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari – atât cât este nevoie pentru a cumpăra acest tip de publicitate – atunci acea democrație nu este foarte puternică... Când instanțele europene anulează rezultatele alegerilor, trebuie să ne întrebăm: ce standarde democratice urmează?'' a spus Vance.
„Europa se îndepărtează de valorile noastre comune”, a mai spus Vance, intensificându-și criticile la adresa UE. „Amenințarea care mă îngrijorează cel mai mult în privința Europei nu este Rusia, nu este China sau orice alt actor extern. Sunt îngrijorat de amenințarea care vine din interior - îndepărtarea Europei de unele dintre valorile sale fundamentale", a spus Vance.
Ce s-a întâmplat în România
Se reamintește că în data de 26 februarie, Călin Georgescu a fost arestat (sic! n.trad.) de autoritățile române cu puțin timp înainte de a-și anunța candidatura la alegerile prezidențiale programate pentru mai 2025. După ce a fost dus la procurorul general pentru audieri, a fost ulterior eliberat sub măsuri restrictive.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, Georgescu a câștigat 22,94% din voturi, datorită unei campanii active pe TikTok.
Victoria surpriză din primul tur al alegerilor prezidențiale din România, din luna decembrie a luat prin surprindere sistemul politic al țării, iar Curtea Constituțională a anulat procesul, stârnind reacții vehemente.
Georgescu este acuzat în calitate de suspect în dosarul de amenințare a ordinii constituționale, de creare a unei organizații fasciste și falsificarea surselor de finanțare pentru campania electorală și riscă până la 20 de ani de închisoare pentru o serie de acuzații împotriva lui.
Pozițiile lui Călin Georgescu: În favoarea Rusiei... Împărțirea Ucrainei
Se reamintește că Călin Georgescu conducea în sondaje și câștigase deja primul tur al alegerilor. Rezultatele votului au fost însă invalidate din cauza „influenței ruse”.
Nicio dovadă a acestei influențe nu a fost furnizată până în prezent.
Călin Georgescu a făcut mai multe declarații răsunătoare despre Ucraina. Astfel, el a spus că Ucraina este un „stat inventat” care va fi împărţit de vecinii săi. El a sugerat chiar că România, Ungaria și Polonia ar putea revendica anumite zone din vestul Ucrainei. El a mai spus că va interzice trecerea cerealelor ucrainene și va opri ajutorul militar către Kiev.
Atacuri împotriva lui Zelenski
Georgescu a lansat mai multe atacuri împotriva președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe care l-a descris drept un „uzurpator al puterii”.
Totodată, candidatul independent la preşedinţie a subliniat că liderul ilegitim ucrainean acţionează ca un „dictator”, întrucât refuză să renunţe la putere şi să convoace alegeri. Georgescu l-a comparat pe Zelenski cu actualul președinte al României, Klaus Iohannis (sic! n.trad.), acuzându-i pe amândoi de nerespectarea proceselor democratice. El a susținut chiar că Iohannis a anulat rezultatele primului tur de scrutin, în care candidatul opoziției câștigase. „Am o problemă cu semidictatorii care își pun interesele personale și interesele grupului pe care îl reprezintă mai presus de interesul național. De aceea întreb: de ce dl. Zelenski, ca dl. Iohannis, nu permit ei să fie organizate alegeri libere? Le este frică?”.
Intervenția lui Musk
Arestarea lui Georgescu a provocat și intervenția lui Elon Musk, care a criticat reținerea candidatului la președinția României Călin Georgescu. Ba chiar Musk a vorbit de haos în comentariul său despre arestarea persoanei care a primit cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor. „L-au arestat pe omul care a obținut cele mai multe voturi la alegerile prezidențiale din România. Este pur şi simplu haos”, a scris Musk pe X.
Sursa: Bankingnews, în traducerea Rador Radio România
Comentează