Premium
Posibilitatea ca dorințele expansioniste ale lui Vladimir Putin să nu se oprească în Ucraina pare din ce în ce mai probabilă.
Ultimul care a tras un semnal de alarmă a fost serviciul de informații din Estonia. Potrivit lui Kaupo Rosin, directorul general al serviciului secret, trupele ruse staționate în jurul graniței cu Estonia aproape s-au dublat, iar ]n ceea ce privește prezența în jurul graniței de 1.340 km dintre Finlanda și Rusia, Moscova ar folosi același tipar ca înainte de invazia Ucrainei. Rusia și-a întărit armata cu două sau trei unități de manevră care au aproximativ o duzină de unități de sprijin pentru luptă și deschiderea focului. Aceleași resurse au fost mobilizate la granița cu Ucraina înainte de începerea conflictului care va "împlini" în curând doi ani, spun serviciile secrete estoniene, conform La Razon, scrie Rador Radio România.
Totul în contextul în care în ultimele săptămâni înalții comandanți militari au cerut populației să se pregătească pentru un nou scenariu în care războaiele de pe pământ european nu mai sunt ceva din trecut, ci dintr-un viitor mult mai apropiat decât credem noi.
Semnale rele
Vinerea trecută, ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a asigurat că Putin ar putea ataca o țară NATO în 3 sau 5 ani și a cerut întărirea apărării aeriene.
De asemenea, amiralul olandez Rob Bauer le-a cerut țărilor europene să fie pregătite pentru război și să ia în considerare recrutarea în următoarele două decenii și a lăudat Suedia pentru că a restabilit serviciul militar civil cu scopul de a ajunge la 10.000 de noi recruți până în 2030.
Potrivit unor documente scurse către ziarul "Bild" la mijlocul lunii ianuarie, Germania se pregătește pentru ofensiva lui Putin pe flancul estic al NATO în vara anului 2025. Potrivit acestor documente, președintele ar putea folosi Belarusul ca punct de plecare, așa cum a făcut cu războiul din Ucraina.
Linia de apărare baltică
Estonia, Letonia şi Lituania - au convenit la începutul anului să construiască "o linie de apărare" comună la graniţa lor cu Rusia şi Belarus pentru a contracara eventuale ameninţări militare. Miniştrii apărării din regiunea baltică au semnat un acord conform căruia "Estonia, Letonia şi Lituania vor construi în următorii ani instalaţii defensive anti-mobilitate pentru a descuraja şi, dacă este necesar, pentru a se apăra împotriva ameninţărilor militare", potrivit unui comunicat al ministerului eston. Textul precizează că este vorba de instalaţii defensive desfăşurate "la graniţele cu Rusia şi Belarus".
"Războiul condus de Rusia în Ucraina a arătat că, pe lângă echipamente, muniţie şi oameni, sunt necesare şi instalaţii fizice defensive la graniţă", a spus Pevkur, citat în comunicat.
Statele baltice nu au în vedere minarea frontierei pentru viitoarea lor linie defensivă în faţa Rusiei, dar cei trei miniştri au anunţat că linia de apărare pe care intenţionează să o realizeze în anii următori va consta în prepoziţionarea de arme şi muniţii, crearea de poziţii defensive şi a unor unităţi de reacţie rapidă pentru a face faţă oricărei eventuale agresiuni din partea Rusiei.
Extinderea adăposturilor antiaeriene
Ţările baltice studiază cum să-şi protejeze populaţia împotriva unor ipotetice atacuri ruseşti, iar din acest motiv a apărut o dezbatere despre starea adăposturilor antiaeriene din epoca sovietică şi necesitatea extinderii acestora.
Şefa executivului leton Evika Silina a declarat că ţara examinează adăposturile antiaeriene din epoca sovietică şi explorează posibilitatea finanţării cel puţin parţială a adaptării unor clădiri private în acest scop. Ministrul de Finanţe al Letoniei, Arvils Aseradens, a adăugat că autorităţile iau în calcul utilizarea fondurilor europene pentru a subvenţiona adaptarea adăposturilor de către persoane fizice. Ministerul de Interne a prezentat un raport conform căruia nu există date referitoare la câte dintre adăposturile antiaeriene sovietice mai sunt încă operaţionale. Deşi până acum nu au fost o prioritate, "în situaţia geopolitică actuală contextul se schimbă foarte, foarte repede", iar pe baza experienţelor Ucrainei se studiază adaptarea tunelurilor subterane şi a parcărilor.
Uultimul inventar al adăposturilor din Letonia datează din 2008 şi chiar şi atunci acestea erau deteriorate, deoarece din 1991 nu s-a făcut nicio investiţie în modernizarea lor, iar guvernul nu a mai plătit pentru întreţinerea acestora.
În Estonia vecină, din luna mai a anului trecut, asociaţiile de proprietari pot solicita finanţare pentru construcţia de adăposturi. Şi Lituania este mai avansată decât Letonia în ceea ce priveşte pregătirile în acest domeniu, iar luna trecută ministrul de interne Agne Bilotaite a anunţat că 11 municipalităţi au adăposturi care pot oferi protecţie pentru 60% din populaţia urbană şi 40% din restul ţării.
Într-un inventar realizat în primăvara lui 2022, autorităţile au identificat aproximativ 1.800 de locuri potrivite pentru adăposturile antiaeriene şi au pregătit recomandări pentru municipalităţi cu privire la modul de căutare şi selectare a acestor spaţii.
