Premium
Preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, Dumitru Coarnă, a declarat luni că este de acord cu reglementările din domeniul ordinii şi siguranţei publice supuse dezbaterii publice de Ministerul Afacerilor Interne, însă o problemă importantă rămâne subfinanţarea din sistem. "Am fost de acord cu acele proceduri care trebuie foarte bine reglementate, să nu mai avem situaţii în practică, dacă poliţistul a intervenit corect sau nu a intervenit corect, trebuie să avem un set de proceduri şi aici mă refer la Legea 218 din care să rezulte cu foarte multă acurateţe când trebuie să intervină, când nu, dacă a greşit poliţistul sau nu. Acolo suntem de acord. Problema de fond este în altă parte şi nimeni nu vrea să vadă sau să transmită mesajul corect - (...) subfinanţarea acestui sistem", a arătat Coarnă, la finalul dezbaterii publice, anunţă Agerpres.
El a precizat că Ministerul de Interne este subfinanţat pe trei mari paliere, respectiv logistic, de personal şi salarizare. "Pe legea salarizării suntem singurii care nu beneficiem, priviţi la bugetele care au fost dezvoltate şi au fost mai mici decât cele executate şi atunci doreşte cineva să crească siguranţa cetăţeanului prin subfinanţare? Nu. Dumneavoastră veţi fi victimele unor infracţiuni (...) pentru că nu se finanţează corect acest minister. Restul sunt tehnici de manipulare, de diversiune, noi am discutat trei luni de zile pe Legea 360, doamna ministru a ieşit de nu ştiu câte ori: 'modificăm statutul'. Aţi văzut statutul aici? Niciodată", a spus Coarnă.
Liderul de sindicat a afirmat că, la momentul actual, sunt cinci poliţişti, părţi vătămate la ultraj, pentru care Ministerul de Interne nu a asigurat asistenţă juridică. "Modificările importante (...) sunt cele cu privire la acele proceduri de intervenţie care erau precare şi sigur că, la un moment dat, simţeam cu toţii nevoia să avem proceduri cât de cât clare, care să stabilească nişte reguli atât pentru mine, cât şi pentru cel care ar deveni parte a unui conflict", a completat Coarnă.
Şeful Direcţiei de Informare şi Relaţii Publice din MAI, Marius Tache, a precizat că acest proiect de lege nu vorbeşte despre drepturi ale poliţiştilor şi despre obligaţii ale cetăţenilor, ci despre relaţia dintre poliţist şi cetăţean, precum şi despre echilibrarea unei relaţii în care lucrurile nu sunt în regulă de tot mai multe ori. "Că lucrurile nu sunt în regulă se vede foarte mult în exemplele pe care cu toţii le vedem la televizor (...) şi care se termină de multe ori rău pentru poliţişti. E vorba de peste 200 de poliţişti care au fost ultragiaţi, e vorba de interacţiunea aceea minimă care pleacă de la o simplă legitimare şi care ajunge de multe ori să o terminăm cu lovituri, cu agresiuni sau cu ultraje. De multe ori cu toţii ne-am pus întrebarea cine a greşit, dar avea dreptul poliţistul să facă lucrul ăsta, dar era vreo obligaţie a cetăţeanului? Faptul că ne punem aceste întrebări în societate înseamnă că avem nevoie de a clarifica cadrul legal", a explicat Tache.
El a precizat că principalul scop al acestui proiect este acela de a aduce nişte proceduri poliţieneşti dintr-o zonă mai puţin cunoscută, în lege, pentru a fi mai clare pentru populaţie. "Proiectul a fost destul de intens discutat, toate observaţiile pertinente vor fi introduse. (...) Vom da un răspuns către cei care şi-au dorit să contribuie la finalitatea acestui proiect şi sperăm cât mai repede să îl aducem din nou în spaţiul public într-o formă finală care să meargă şi mai departe", a mai spus Marius Tache.
