Premium
Dezbaterile politice ale zilei, făcute de liderii de partide aflați permanent cu gândul la anul electoral si cu ochii pe sondaje, au căpătat o dimensiune economică mai pronunțată decât oricând. Scandalul majorării pensiilor a pus pe jar coaliția, replicile dure dintre doi europarlamentari români de la PNL și PSD indicând tensiunea reală din interiorul guvernării. Asta pentru că previziunile sumbre vizând evoluția bugetară a României se află în strânsă legătură cu chestiuni de ordin juridic, semnalate în ultima vreme de redacția noastră. Astfel, trei elemente concură la o stare de fapt nemaiîntâlnită după 1989:
1. Dezastrul economic. Pe de o parte, prăbușirea contribuției Bucureștiului la PIB, de 7% în doar 3 ani de mandat a coaliției care îl susține pe Nicușor Dan, înseamnă aproape jumătate din deficitul bugetar pentru reducerea căruia Guvernul și-a asumat răspunderea pe creșterile de taxe si impozite. Pe de alta, această prăbușire cauzată de blocajul urbanistic și al construcțiilor a fost pusă de edilul general și de consilierii PNL, USR și PMP pe seama imposibilității eliberării autorizațiilor conform legii, fapt demontat de instanță săptămâna trecută.
2. Decizia judecătorilor CAB. Bomba de presă venită săptămâna trecută de la Curtea de Apel București, prin care judecătorii au desființat practica primarului general, obligându-l să elibereze autorizația de construire pentru un centru medical privat dedicat bolnavilor de cancer, a deschis oportunități majore pentru toți cei afectați de administrația condusă de majoritatea PNL-USR-PMP din Capitală. Iar astfel de dosare se află cu sutele pe masa judecătorilor, majoritatea dintre ele urmând să aibă, probabil, același deznodământ.
3. Dezbaterea parlamentară. Aceasta a prilejuit scandalul naționalizării, pregătite prin proiectul de lege al Codului Urbanismului, în care multe voci publice au semnalat elemente de neconstituționalitate, prin retroactivitatea prevederilor sau veritabile încălcări ale dreptului de proprietate prin confiscarea de facto a acesteia.
Astfel, pe culoarele înalte ale puterii se discută în termeni duri cele trei informații, puse într-un tablou extrem de limpede, dar și de îngrijorător. Asta pentru că - spun sursele noastre - specialiști din diverse instituții cu rol si atribuții în domeniul apărării și-ar putea pune unele întrebări: dacă stabilitatea macroeconomică a avut atât de mult de suferit în urma stopării construcțiilor, își permite România să închidă complet acest domeniu-cheie al dezvoltării oricărui stat printr-o legislație cu profund caracter neconstituțional?
Cine își asumă responsabilitatea pentru situația disperată în care a ajuns vistieria și cum poate fi ea reparată?
Iar dacă această evoluție nefastă se menține, cine va răspunde pentru veritabila "subminare" sau autenticul "sabotaj" care afectează finanțele țării?
Toate aceste întrebări deja exced interesele de partid ale protagoniștilor, ele devenind unele de siguranță națională, având în vedere anvergura pagubelor, dar și amenințările pentru viitor. Rămâne de văzut dacă tematica acestor pericole se va afla pe ordinea de zi a unei viitoare ședințe a CSAT.
