Premium
Fuziunile şi achiziţiile în sectorul servicii financiare sunt aşteptate să crească în acest an, continuând tendinţa din 2021, pe fondul procesului de transformare prin care trece această industrie sub presiunea reglementărilor, a concurenţei cu platformele fintech, creşterii dobânzilor şi digitalizării, reiese din raportul PwC Global M&A Trends in Financial Services 2022.
"De asemenea, presiunea de a se adapta la nevoile în schimbare ale clienţilor, concurenţa mare din industrie, dar şi nevoia de optimizare a costurilor şi de creştere a marjelor de profit vor continua să impulsioneze activitatea de M&A în 2022. Vom vedea tot mai multe parteneriate strategice în domeniul tehnologiei şi inovaţiei, dar şi consolidări şi achiziţii de bănci care au cota mică de piaţă", se menţionează într-un comunicat remis miercuri,.
Conform analizei, în 2021, piaţa de fuziuni şi achiziţii în domeniul serviciilor financiare de la nivel global a crescut cu 21% în volum şi cu 40% în valoare, în principal din cauza amânării unor tranzacţii ce trebuiau încheiate în 2020. Valoarea tranzacţiilor a fost impulsionată de mai multe tranzacţii semnificative - cele cu o valoare mai mare de 5 miliarde de dolari - în special în sectoarele de leasing, bancar, fintech şi asigurări, dar şi ca urmare a concurenţei acerbe dintre corporaţii, fondurile cu capital privat şi companiile de achiziţii cu scop special (SPAC) pentru anumite obiective digitale şi tehnologice.
Şi în România au fost finalizate câteva achiziţii importante, printre care Credite Agricole, Ideea Bank, Porsche Bank, Ţiriac Leasing în sectorul bancar şi de leasing, precum şi Gothaer şi Ergo în domeniul asigurărilor.
Raportul anticipează, de asemenea, că actorii din sectorul FS, în special băncile şi companiile de asigurări, se vor confrunta cu un anumit grad de volatilitate pe piaţă, odată ce măsurile de ajutor de stat se vor încheia şi creditele neperformante (NPL) vor creşte. Cererea tot mai mare din partea investitorilor specializaţi ar putea favoriza activităţile de fuziuni şi achiziţii cu active aflate în dificultate, în condiţiile în care băncile încearcă să scape de NPL pentru a-şi optimiza bilanţurile şi ratele de capital.
"În România, pe fondul creşterii ROBOR-ului şi a inflaţiei ridicate, ne aşteptăm ca rata NPL-urilor să crească în perioada imediat următoare, băncile şi IFN-urile fiind în dificultate să valorifice activele neperformante pe piaţa secundară ca urmare a legislaţiei fiscale nefavorabile privind vânzarea de credite neperformante. Deşi s-au făcut numeroase demersuri de modificare a legislaţiei fiscale în acest sens de către sectorul financiar, utilităţi şi recuperare a creanţelor, din păcate România este una din puţinele ţări ale Uniunii Europene care taxează vânzarea de creanţe neperformante, în cele mai multe cazuri preţul de vânzare al creanţelor neacoperind costul cu impozitul pe profit", subliniază autorii analizei.
Potrivit sursei citate, tehnologia este esenţială pentru strategiile de poziţionare pe piaţă pe fondul perturbării din partea fintech-urilor şi a serviciilor oferite de companiile nefinanciare. Din acest punct de vedere, fuziunile, achiziţiile, parteneriatele şi alianţele strategice se vor concentra pe soluţii pentru valorificarea datelor şi de securitate cibernetică care să eficientizeze operaţiunile şi să accelereze şi să securizeze procesele de tranzacţionare.
De asemenea, este aşteptată o intensificare a parteneriatelor şi achiziţiilor în zona de soluţii financiare digitale pentru clienţi, inclusiv în domeniul Buy Now, Pay Later (BNPL), în contextul în care instituţiile financiare se confruntă cu o concurenţă din ce mai mare atât din partea fintech-urilor, cât şi a comercianţilor şi a giganţilor tech, precum Apple, Google, Amazon sau IKEA.
"Politicile de mediu, sustenabilitate şi guvernanţă (ESG) vor juca un rol tot mai mare în strategiile asigurătorilor şi băncilor, pe măsură ce acestea devin finanţatori importanţi ai tranziţiei energetice. Spre exemplu, la evenimentul COP26, un consorţiu de 450 de instituţii financiare, reprezentând aproximativ 40% din activele bancare globale, s-a angajat să-şi alinieze creditele şi investiţiile la emisii nete zero până în 2050. Aceste acţiuni vor redefini atât gestionarea riscurilor, cât şi crearea de valoare în sectorul serviciilor financiare", se mai arată în analiză, informează Agerpres.
