O combinație fascinantă de rețele sociale, știință a datelor și intuiție academică a prezis corect alegerea Papei Leonn al XIV-lea, cu mult înainte ca el să apară în fața mulțimilor la Roma.
O echipă de cercetători italieni a reușit ceea ce nici casele de pariuri și nici modelele AI nu au făcut: să prezică în mod corect cine va fi noul Papă. Într-un studiu recent publicat, oamenii de știință de la Universitatea Bocconi din Milano au anunțat că Robert Prevost – acum Papa Leon al XIV-lea – a fost favorit în analiza lor de rețea realizată cu mult înainte ca fumul alb să se înalțe din Capela Sixtină.
Prevost, în vârstă de 69 de ani, s-a născut la Chicago, dar a lucrat decenii în America Latină. În 2015 a devenit episcop în Peru, țară al cărei cetățean a devenit în același an. Supranumit „Yankeul latin” de presa italiană, Papa Leon al XIV-lea sparge tiparele clasice: este matematician, vorbește cinci limbi și este perceput ca un moderat influent.
Fumul alb digital: Cum a aflat o echipă de cercetători cine va fi Papa
Dar cum au reușit cercetătorii să ajungă la el? Ei spun că nu au prezis în mod „mistic” viitorul, ci au aplicat metode științifice riguroase pentru a analiza „rețeaua Conclavului”. Concret, au evaluat poziția fiecărui cardinal în cadrul rețelei ecleziastice internaționale, ținând cont de influență, conectivitate și capacitatea de a forma coaliții.
„Ne-am bazat pe trei criterii cheie pentru a evalua cât de 'proeminent' este un cardinal în rețea”, a declarat Leonnardo Rizzo, doctorand în știința datelor. Iar Prevost a ieșit primul în ceea ce cercetătorii numesc centralitate eigenvectorială – un indicator al influenței într-o rețea complexă, potrivit Daily Mail.
Lista favoriților potrivit studiului:
Robert Prevost (SUA) – moderat, influent în rețea
Lazzaro You Heung-sik (Coreea de Sud) – liberal moderat
Arthur Roche (Marea Britanie) – liberal
Jean-Marc Aveline (Franța) – liberal moderat
Claudio Gugerotti (Italia) – liberal moderat
Rețeaua conclavului: Știința relațiilor sociale a identificat noul Papă
Totuși, pentru celelalte două criterii – controlul informației și capacitatea de a construi alianțe – au fost alți candidați favoriți, precum Anders Arborelius (Suedia) și Luis Antonio Tagle (Filipine).
„Nu încercam să ghicim, ci să arătăm cum o metodologie solidă poate face lumină chiar și în cele mai obscure colțuri ale proceselor umane și organizaționale”, a adăugat Rizzo.
Profesorul Giuseppe Soda, coautor, a completat: „Alegerile pentru Papă sunt sacre și trebuie tratate cu respect. Dar, ca în orice organizație umană, relațiile contează. Și tocmai aceste relații pot fi înțelese prin știința rețelelor.”
Chiar dacă procesul este învăluit în mister și spiritualitate – cu voturi secrete sub frescele lui Michelangelo și fumul alb tradițional – realitatea din spatele ușilor închise seamănă mult cu o alegere prezidențială sau o decizie de consiliu director.
Papa nu a fost „ghicit” prin magie, ci „ales” și în rețea – o rețea socială internă a Bisericii, cartografiată cu precizie matematică. Știința și credința, din nou față în față, într-o lecție de transparență subtilă într-un proces milenar.
Comentează