Coincidența a făcut ca ieri să aflu simultan despre două subiecte, unul istoric și unul de actualitate.
Straniul caz al elevului Titi Bălănescu
Ascultând Radio Trinitas, am auzit prima dată despre o dezbatere parlamentară de la începutul veacului trecut, când Spiru Haret, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, a răspuns interpelării avocatului și deputatului Titu Frumușanu, cu privire la hotărârea de a-l exclude pe elevul Titi Bălănescu din toate școlile publice din țară.
Pentru cei cu răbdare și interes față de lectură, va fi o plăcere amară în a vedea nivelul și eleganța argumentației politice și instituționale de la 1901.
De asemenea, tot ieri, presa a vuit din pricina revocării din funcție a consilierului prezidențial, Ludovic Orban, de către Nicușor Dan. Aparent, cele două teme nu au vreo legătură. Pentru că motivul exmatriculării adolescentului oltean era legat de corespondențele extrem de controversate și denigratoare pe care acesta le avea cu „publicațiile de scandal” ale vremii.
În oglindă, tot pentru declarații publice pare să fi fost sancționat. Nu aș avea ce să analizez la discuția din ședința Camerei, însă o recomand cu toată convingerea, drept pildă, și pentru actuala clasă politică, și pentru alegătorii aparținând „poporului suveran”. Despre demiterea domnului Orban, însă, ar fi lucruri de spus.
Ludovic Orban vs. Vlad Voiculescu
2 oameni, 2 cariere, 2 destine. Primul și-a croit drum, cu greu, în istoria agitată a fostului PNL, nefiind luat vreodată în serios, până când a fost uns de „generalul” Iohannis ca președinte al partidului și chiar desemnat premier (numit cu voturile PSD, întrucât colegii sufereau de Covid).
„Epoca” pandemiei îl va lăsa posterității cu poza de la aniversarea proprie, din Palatul Victoria, cu scandalul plății către frații Micula și cu extrem de multe controverse privind achizițiile din perioada Covid.
Întâmplător sau nu, al doilea consilier nicușorist, onorific de data asta, este legat de USR, de conexiunile stranii cu industria pharma și de studii aproximative, plus ancheta DNA, care îl urmărește pentru achiziția de vaccinuri.
În vreme ce Magicianul a fost promovat, conform principiului „fără penali în funcții publice”, Șică Mandolină a suferit o expulzare din sistemul de putere. E greu de spus care a avut o contribuție mai nocivă în politică, însă lupta e strânsă.
Cariera lui Nicușor Dan se datorează și lui Ludovic Orban
Dincolo de conspirații, plauzibile sau nu, e cert că, în 2020, șeful liberal de atunci, în persoana lui Orban, l-a impus pe Nicușor Dan drept candidat al PNL, forțând acceptarea unei candidaturi comune, împreună cu USR, deschizându-i „activistului” șansa de a conduce veritabilul eșec administrativ al Capitalei.
Timp de 5 ani, toate blocajele imaginabile cu putință, toată incompetența evidentă, toată batjocura față de locuitori și, deopotrivă, deciziile instanțelor, au fost la ordinea zilei.
Apoi, anul trecut, Ludovic Orban a deschis, prin retragerea sa, calea Elenei Lasconi spre finala anulată a prezidențialelor, contribuind inclusiv la ratarea acesteia de către candidații PSD și PNL.
Doar aceste două momente ar fi trebuit să cântărească, măcar moral, în evaluarea sa de către Nicușor Dan.
La fel de adevărat e că toată sumedenia de prostii debitate la televizor și în presă de către fostul consilier prezidențial constituia suficient temei pentru o concediere a omului recunoscut pentru lipsa serviciului.
Totuși, vocile tinerilor frumoși și liberi nu au întârziat în a se face auzite.
#rezist-ul Orban
Paradoxal, omul venit, fără vreun merit sau vreun rezultat politic ori electoral, din negura anilor `90, deci din tagma „vechilor politicieni”, a ajuns eroul mediului online.
E festival de compasiune față de el și de revoltă față de furnizorul blugilor și bananelor proeuropene. Deontologi consacrați, civili cu epoleții sub cămașă, luptători angajați neabătut alături de „forțele binelui” bocesc trimiterea trubadurului în șomaj.
Paradoxul este evident: emblema isteriei publice din ultimii (prea mulți ani), Nicușor Dan, devine victima unui inconoclasm similar cu cel medieval. Locatarul de la Cotroceni e atacat de „marile conștiințe”, acestea ignorând cu seninătate „repetabila povară” a propriei ipocrizii, verificate și cu Băsescu, și cu Iohannis.
Din păcate, Spiru Haret nu mai poate analiza și comenta împrejurările acestei decizii.
Însă aș fi curios să aflu opiniile celor doi pupili ai protagoniștilor: „Drulăul” (cum se recomanda ministrul-rangă) și Cipri, cel care vrea să ne „pună la punct”, se află un impas, ambii vrând să deguste coliva administrativă a lui Nicușor Dan.
Însă fiecare se lovește de un zid.
USR-istul care pupă poala președintelui cu fiecare prilej nu poate ostiliza pe simpatizanții victimei Orban, in vreme ce fostul macoveist promovat de Orban nu poate ignora bazinul de simpatizanți bucureșteni ai olimpicului.
Ca să vedeți cum e și karma asta a plăcuțelor suedeze.
Comentează