Premium
Evenimentul Zilei:
Digi24:
Presa internaţională a relatat pe larg protestul românilor din diasporă. Cei care au aşteptat ore în şir şi li s-a refuzat dreptul legitim de vot la ambasadele şi consulatele României şi-au găsit locul în relatările şi comentariile principalelor agenţii de presă şi ziare din Europa. La Paris, Viena şi Londra, românii încă stăteau la coadă după închiderea secţiilor de votare, scrie Bloomberg în pagina online şi menţionează că nu au lipsit incidentele: „Alegătorii de la Ambasada României din Paris au încercat să intre cu forţa în clădire şi să voteze, după ce au stat degeaba cu orele la coadă”, informează agenția de presă. Frankfurter Allgemeine Zeitung trage concluzia: „Alegerile din România s-au încheiat în haos". „Mii de votanţi au protestat în faţa ambasadelor din oraşe europene, după ce au încercat în zadar să-şi exprime dreptul de vot”, explică publicația germană.
România Liberă:
Românii nu au putut sau nu au dorit să reediteze micul miracol care s-a produs la alegerile prezidențiale din luna martie în Slovacia. Cu doi ani în urmă, Smer, partidul post-comunist al prim-ministrului Robert Fico, reușise să obțină pentru prima oară după 1989 majoritatea absolută în Parlament și să formeze guvernul. Spre deosebire de România și Bulgaria, a căror aderare la Uniunea Europeană s-a făcut sub constrângerile Mecanismului de Cooperare și Verificare în Justiție, țările din așa-numitul patrulater de la Vișegrad –Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria – au aderat fără să fie supuse presiunilor Bruxelles-ului privind reforma Justiției, astfel că aceste reforme s-au oprit pe undeva pe la jumătatea drumului. În mod paradoxal, dar în țări precum Cehia, Slovacia și, desigur, Ungaria influența politică asupra Justiției – atât procurori, cât și judecători – este la niveluri care, în România anului 2014, ar fi considerate ingerințe inacceptabile în independența Justiției. Când, în primăvara acestui an, Fico – un fost comunist populist corupt și rusofil – a decis să candideze la președinție din poziția de președinte, slovacii s-au speriat de perspectiva ca un singur om să controleze Executivul, Legislativul, serviciile secrete și Justiția și l-au ales președinte pe omul de afaceri Andrej Kiska. Coabitarea este dificilă și cei doi au poziții divergente, dar măcar există un echilibru fragil între centrele de putere. Oricum, Fico a slăbit considerabil domnia legii în Slovacia.
