Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Strategia lui Liviu Dragnea, contestată de PNL și USR la Curtea Constituțională - DOCUMENT

ccr curtea constitutionala

Deputații PNL și USR au depus vineri, 29 martie, o sesizare de neconstituționalitate cu privire la actualizarea Strategiei naționale pe termen lung "România 2040". Legea, potrivit sesizării, este neconformă cu o serie de prevederi din Constituția României.

Citelte și:  Șefa ICCJ, replică EXPLOZIVĂ pentru Călin Popescu Tăriceanu: Când va veni momentul îmi voi da demisia

„Sesizare a Legii privind elaborarea și actualizarea Strategiei naționale pe termen lung „România 2040” (PLx 433/2018), pe care o considerăm neconformă cu o serie de prevederi din Constituția României, pentru motivele expuse în continuare.

II.) MOTIVE DE NECONSTITUȚIONALITATE

ÎNCĂLCAREA ART. 102 ALIN. (1) ȘI A ART. 1 ALIN. (4) DIN CONSTITUȚIE

Potrivit art. 102 alin. (1) din Constituție, „Guvernul, potrivit programului de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice”.

Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerului, în dezvoltarea dispoziției constituționale, stabilește, la art. 1 alin. (2), că „Guvernul are rolul de a asigura funcționarea echilibrată și dezvoltarea sistemului național economic și social, precum și racordarea acestuia la sistemul economic mondial în condițiile promovării intereselor naționale”, sens în care, inter alia, exercită funcțiile de strategie și reglementare, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare, respectiv elaborarea cadrului normativ și instituțional necesar în vederea realizării obiectivelor strategice [art. 1 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 90/2001].

În realizarea acestor funcții, Guvernul „aprobă strategiile, metodologiile, precum și programele de dezvoltare economică a țării, pe ramuri și domenii de activitate” [art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001], miniștrii având atribuția de coordonare și urmărire a elaborării și implementării de politici și strategii în domeniile de activitate ale ministerelor pe care le conduc, potrivit strategiei generale a Guvernului [art. 53 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 90/2001]. În executarea prevederilor amintite, Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central, Hotărârea nr. 117/2005 privind constituirea Comitetului interministerial pentru coordonarea reformei procesului politicilor publice, Hotărârea nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare și planificare a politicilor publice la nivelul administrației centrale și Hotărârea nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării.

Citește și: Klaus Iohannis a SEMNAT: un val de judecători și procurori ies din sistem

Prin urmare, de principiu, funcția de strategie, care implică adoptarea de documente de politici publice (strategii, planuri, propuneri de politici publice), ca instrumente de decizie prin intermediul cărora sunt identificate posibilele soluții pentru rezolvarea problemelor de politici publice, aparține Guvernului. De altfel, legiuitorul constituant, când a considerat de cuviință, a stabilit în mod expres competența altor autorități de adoptare a anumitor documente de politici publice, precum la art. 65 alin. (2) lit. f) din Constituție, potrivit căruia „Camerele își desfășoară lucrările în ședințe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorității deputaților și senatorilor, pentru (…) aprobarea strategiei naționale de apărare a țării”.

Raportat la cauza de față, învederăm că prin dispozițiile cuprinse în Titlul II, art. 3-10 din Legea privind elaborarea și actualizarea Strategiei naționale pe termen lung „România 2040” se înființează, sub conducerea președintelui Camerei Deputaților, Comisia „România 2040”, formată din membri numiți prin hotărâre a Camerei Deputaților, în scopul elaborării Strategiei „România 2040”, urmând ca Guvernul să pună în aplicare prevederile acesteia.

Or, delegarea competenței de elaborare a unei strategii naționale pe termen lung unei Comisii ad-hoc, fără personalitate juridică, cu o natură juridică sui generis și cu o componență mixtă, ale cărei concluzii vor fi obligatorii pentru Guvern [a se vedea în acest sens art. 9 alin. (5) și art. 10 din Lege] încalcă competența Guvernului de realizare a politicii interne și externe, stabilită la art. 102 alin. (1) din Constituție, astfel cum este dezvoltată și în art. 1 alin. (5) lit. a) și b), respectiv art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001.

De asemenea, apreciem că Parlamentul a încălcat și principiul separației puterilor în stat, prevăzut la art. 1 alin. (4) din Constituție, prin faptul că, pe cale legislativă, a delegat unei alte entități o operațiune de competența exclusivă puterii executive, legea fiind neconstituțională în ansamblul său.

Citește și: Liderul PNL București a EXPLODAT: atacuri INCENDIARE la adresa lui Ludovic Orban și Rareș Bogdan

ÎNCĂLCAREA ART. 76 ALIN. (1) DIN CONSTITUȚIE

După cum am arătat la punctul anterior, Legea nr. 90/2001 stabilește că Guvernul exercită, printre altele, funcțiile de strategie și reglementare [a se vedea în acest sens art. 1 alin. (5) lit. a) și b)], în aplicarea cărora „aprobă strategiile, metodologiile, precum și programele de dezvoltare economică a țării, pe ramuri și domenii de activitate” [art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001].

Or, Legea privind elaborarea și actualizarea Strategiei naționale pe termen lung „România 2040” derogă de la dispozițiile amintite, atribuind, prin art. 3 și 8, competența de elaborare a unei strategii naționale Comisiei „România 2040”, nou înființate.

Având în vedere că, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. e) din Constituție, Legea nr. 90/2001 este lege organică, considerăm pe deplin aplicabile următoarele considerente reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 442/2015: „ori de câte ori o lege derogă de la o lege organică, ea trebuie calificată ca fiind organică, întrucât intervine tot în domeniul rezervat legii organice. Mai mult, având în vedere decizia mai sus citată, se poate concluziona în sensul că legiuitorul constituant a stabilit, în mod indirect, în cuprinsul conţinutului normativ al art. 73 alin. (3) din Constituţie, că reglementările derogatorii sau speciale de la cea generală în materie trebuie şi ele adoptate, la rândul lor, tot printr-o lege din aceeaşi categorie.”

Mai mult, chiar Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prevede expres la art. 63 teza a II-a că: „derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puţin egal cu cel al reglementării de bază”.

Prin urmare, întrucât Parlamentul a legiferat printr-o lege ordinară într-un domeniu supus reglementării prin lege organică, Legea privind elaborarea și actualizarea Strategiei naționale pe termen lung „România 2040” este neconstituțională în ansamblul său, întrucât încalcă dispozițiile art. 76 alin. (1) din Constituție, care stabilesc, inter alia, că legile organice se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere.

ÎNCĂLCAREA ART. 1 ALIN. (3) și (5) DIN CONSTITUȚIE

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) „ România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate” și, totodată, „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie". Această obligație, care revine atât persoanelor fizice cât și persoanelor juridice, se aplică în egală măsură și Parlamentului, inclusiv în privința modului de exercitare a atribuției sale principale și esențiale, respectiv aceea de unică autoritate legiuitoare a tării, care constă în elaborarea proiectelor de lege și adoptarea acestora ca legi ale statului român.

Citește și: Președintele Parmanentului European, mesaj pentru Laura Codruța Kovesi: suntem ÎNGRIJORAȚI!

Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa constantă, că respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative constituie un veritabil criteriu de constituționalitate prin raportare la aplicarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.

În acest sens, prin Decizia nr. 26/2012, Curtea Constituțională a reținut următoarele:

„Deşi normele de tehnică legislativă nu au valoare constituţională, Curtea constată că prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislaţii care respectă principiul securităţii raporturilor juridice, având claritatea şi previzibilitatea necesară.

Totodată, trebuie avute în vedere şi dispoziţiile constituţionale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei", şi pe cele ale art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit cărora, „în România, respectarea [...] legilor este obligatorie". Astfel, Curtea constată că reglementarea criticată prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii.”

În același sens, prin Decizia nr. 473/2013, Curtea Constituțională a statuat, de principiu, că „orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii.”

În acest context, semnalăm că art. 1 din legea supusă controlului de constituționalitate cuprinde dispoziții neclare, de natură a afecta eficiența actului normativ.

Astfel, sintagma „consens național”, utilizată la art. 1 alin. (1), care stabilește, printre altele, că prin Lege se instituie „cadrul institutional de realizare și de asigurare a consensului national”, în lipsa unor precizări suplimentare, nu este previzibilă, cu atât mai mult cu cât, din formularea dispoziției, constituie unul dintre obiectivele legii.

Citește și: OFICIAL - Ce INTERDICȚII i-au impus procurorii Laurei Codruța Kovesi

La art. 1 alin. (2) se prevede că Strategia „presupune atingerea obiectivelor propuse a fi realizate pe termen lung, liniile directoare cu privire la dezvoltarea economico-socială și setul de politici publice strategice ce ar trebui implementate, ținând cont de principiile dezvoltării durabile”. Semnalăm că formularea foarte generoasă creează dificultăți în a determina cu claritate domeniul de reglementare al strategiei.

Prin urmare, art. 1 din Legea privind elaborarea și actualizarea Strategiei naționale pe termen lung „România 2040” încalcă principiul securității juridice, consacrat la art. 1 alin. (3) și alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.

În drept, ne întemeiem sesizarea atât pe dispozițiile art. 133 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, cât și pe dispozițiile art. 15 alin (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale”, se arată într-un comunicat de presă.

Comisia "România 2040" este condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea. Coordonarea metodologică şi ştiinţifică a activităţii Comisiei "România 2040", precum şi a întregului proces de elaborare a strategiei este realizată de Consiliul de Programare Economică şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Comisia "România 2040" îşi desfăşoară activitatea pe o perioadă de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, atât în cadrul unor reuniuni lunare în plen, cât şi în mod curent, prin realizare de lucrări de fundamentare şi sinteză.

Conform actului normativ, Comisia "România 2040" este alcătuită din: preşedintele Camerei Deputaţilor, care este şi preşedintele Comisiei "România 2040", doi reprezentanţi ai Guvernului desemnaţi de premier, doi reprezentanţi ai Preşedinţiei, câte un reprezentant al partidelor parlamentare, câte doi reprezentanţi ai comisiilor de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor, doi reprezentanţi ai Academiei Române desemnaţi de preşedintele forului, câte doi reprezentanţi ai Consiliului de Programare Economică şi ai Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, cinci personalităţi ale ştiinţei, din mediul academic şi universitar, desemnate de conducerea Comisiei "România 2040", la propunerea Consiliului de Programare Economică, precum şi un reprezentant desemnat de Consiliul Naţional al Rectorilor.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.