DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Strategia lui Putin pentru a rămâne la putere în Rusia

REUTERS/ Sergei Karpukhin
putin deget

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză privind posibilele soluții pe care le-ar avea la îndemână liderul rus Vladimir Putin pentru a putea să își ofere garanțiile necesare pentru securitatea personală.

Adevarul:

Preşedintele rus Vladimir Putin, care mai are 5 ani de mandat, caută modalităţi de a a rămâne la putere  în continuare prin unirea Rusiei cu fosta republică sovietică Belarus, scrie Bloomberg. În felul acesta, liderul de la Kremlin poate compensa şi pierderea Ucrainei din sfera de influenţă a Rusiei.
Preşedintele rus nu se poate retrage pur şi simplu în 2024, deoarece nu este sigur de garanţiile de securitate personală pe care succesorul său le-ar putea oferi, motiv pentru care ”afacerea belarusă” pare deosebit de atractivă.
Pentru aceasta, Vladimir Putin s-ar putea folosi  de un tratat-cadru privind uniunea statală Rusia-Belarus, semnat în 1997, de predecesorul său, Boris Elţîn, şi preşedintele Belarusului, Alexandr Lukaşenko. Versiunea din 1999 a documentului unional descrie în esenţă o federaţie a două state cu o monedă unică, drapel şi stemă comune, o piaţă comună şi sistem judiciar unic.
”Federatia” va fi condusă de Consiliul de Stat Suprem, aflat în subordinea preşedinţilor celor două ţări pe bază de rotatie, „cu excepţia cazului în care cei doi convin altfel”.
Lukaşenko, care a condus acest organism încă din anul 2000, în realitate nu a avut prea multă putere reală, deoarece tratatul nu a fost niciodată pus pe deplin în vigoare.
Bloomberg notează că până acum Lukaşenko a urmărit doar să obţină avantaje economice din alianţa mai strânsa cu Rusia, cum ar fi petrol şi gaze ieftine, dar nu şi pierderea suveranităţii, care va urma ca urmare a punerii în aplicare a tratatului unional. Pentru Rusia ar fi mai ieftin să-i dea lui Lukasenko ceea ce işi doreşte, dar că acum uniunea a devenit atractivă personal pentru Putin.
Liderul de la Kremlin va putea să preia conducerea Consiliul de Stat Suprem, ale cărui puteri vor fi sporite în 2024, păstrându-şi pe viaţă puterea politică în Rusia, fără a fi nevoit să schimbe Constituţia. În plus, subliniază Bloomberg, unirea cu Belarusul poate compensa pierderea Ucrainei.
Rusia nu trebuie să ameninţe cu întreruperea aprovizionării cu gaze, cu creşterea preţurilor la energie sau să insiste asupra unei prezenţe militare sporite.  (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Pentru cele mai multe economii de pe glob, acest final de eră ar însemna sfârşitul unei perioade prelungite de creştere accelerată. Europa de Est, unde ţări precum România au bătut recorduri de creştere, nu face excepţie. Campionii regionali de acum un an au obosit. Însă în regiune o cursă interesantă, impresionantă chiar şi pentru Banca Mondială, o are Polonia.
„Chiar şi când decidenţii politici şi ajutoarele lor caută să menţină şi să accelereze ritmul de creştere într-o perioadă în care energia se epuizează, ei nu pot lua ca pe un dat ceva ce a jucat un rol important în stimularea activităţii în ultimii ani: o lungă perioadă cu inflaţie redusă şi stabilă“, se arată în cea mai recentă analiză a Băncii Mondiale asupra economiei mondiale, intitulată „Cerul se întunecă“. Instituţia financiară cu sediul la Washington a remarcat că  războiul comercial dintre marile economii ale lumii şi creşterea tarifelor de import au început deja să facă victime în lumea emergentă, unde revenirea economică stagnează în contextul contracţiei comerţului şi al înăspririi condiţiilor de finanţare. BM avertizează şi asupra creşterii datoriilor economiilor în curs de dezvoltare.
Economiile avansate îşi vor încetini şi ele creşterea, pe măsură ce politicile monetare vor fi normalizate, iar problemele de capacitate vor limita producţia. În aceste condiţii, BM şi-a redus cu 0,1 puncte procentuale estimările de creştere pentru economia lumii în 2018, 2019 şi 2020, la 3%, 2,9% respectiv 2,8%. În cifre, încetinirea pare modestă. Însă trebuie avute în vedere dimensiunile economiei mondiale şi mai ales faptul că tendinţa este de revizuire în jos a estimărilor de creştere. Ar putea urma alte modificări negative.(Mai multe detalii AICI)

RFI:

"Impotriva justiţiei, România alege impunitatea". Sub acest titlu cotidianul francez Libération publică un articol semnat de Irène Costellian de unde rezultă că Liviu Dragnea face tot ce-i stă în putinţă pentru a "deconstrui" statul de drept, principalul său obiectiv fiind acela de a se putea prezenta cu un cazier judiciar “curat” la prezidenţialele din 2019. De cînd a preluat preşedinţia Uniunii Europene, la începutul acestui an, România nu are o presă bună în ţări precum Franţa, Germania, Italia…
Constat ceva ce mă întristează şi chiar mă exasperează. In acest moment, cel puţin în Franţa, se bat cap în cap două imagini ale României. Prima este una culturală iar a doua una politică.
Aceste două imagini nu coabitează, nu se suprapun armonios, nu comunică între ele. Aş spune chiar că avem de-a face cu două Românii.
Există, înainte de toate, o Românie a artiştilor şi a creatorilor, apreciată şi aclamată. Această Românie se exprimă în prezent în contextul sezonului cultural Franţa-România. Zeci şi zeci de manifestări, în numeroase oraşe ale Franţei, pun în lumină o Românie efervescentă, în care se nasc enorm de multe talente, în care spiritul critic este viu ca şi capacitatea sa de a se exprima prin literatură, teatru, film. Un turneu al traducătorilor, prin mai multe oraşe ale Franţei, îi face pe francezi să descopere că nu doar Emil Cioran, Eugen Ionescu sau Panait Istrati merită citiţi, ci şi Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu, Dan Lungu…
Românii vor mai fi prezenţi curînd şi la un Salon al literaturii poliţiste la Lyon, la un festival de dans la Orléans, la cetatea vinului de la Bordeaux... De nenumărate ori am avut ocazia să asist, în Franţa, la momente de recunoaştere a valorilor şi a succeselor româneşti, pe un vast evantail de domenii, de la sport la literatură, de la cinema la tradiţii populare, de la tradiţii culinare la modă… Toate aceste valori, aceste reuşite, aceste succese, aceste exemple de talent, construiesc o imagine tonică a României, vorbesc despre o României care te invită să o iubeşti, să o apreciezi, să o descoperi.
Cînd vine însă vorba de politică, de domnul Dragnea, de disputele interne, de prestaţiile mediocre ale unor responsabili români în străinătate, de presiunile exercitate asupra justiţiei şi de alte şi alte aspecte din aceeaşi sferă, deci a politicului, o altă Românie se construieşte în imaginarul european. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.