Premium
Adevarul:
Rusia pare să-şi dorească relaţii mai bune nu doar cu unii dintre vecinii săi, ci şi cu Occidentul. Însă Moscova nu face paşi pentru a-şi normaliza relaţiile cu blocuri ca Uniunea Europeană sau NATO, ci se orientează doar spre anumite capitale, scrie „Newsweek“ într-un editorial semnat de Maxim Trudoliubov de la Kennan Institute. Iar Washingtonul nu lipseşte de pe listă.
Şi Rusia, şi Statele Unite par să fie gata pentru o cooperare militară în Siria. Moscova şi Ankara se concentrează pe îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale, iar între Kremlin şi Helsinki s-au purtat recent discuţii privind securitatea reciprocă.
Intensificarea acestor contacte a venit cu puţin timp înainte de summitul NATO, care s-a desfăşurat la Varşovia în perioada 8-9 iulie.
Moscova a venit cu o serie de propuneri pentru Washington menite să prevină o confruntare în cazul unei întâlniri între cele două părţi la nivel maritim sau aerian, potrivit reprezentantului permanent al Moscovei pe lângă Alianţa Nord-Atlantică, Aleksandr Gruşko.
„Vorbim de distanţe minime între nave şi între aeronave, despre ce frecvenţe să fie folosite pentru stabilirea contactului şi alte măsuri care să ne ajute să înţelegem reciproc manevrele făcute“, a explicat Gruşko.
Potrivit unor afirmaţii apărute în mass-media, SUA şi Rusia discută şi despre o posibilă coordonare a eforturilor militare în Siria. Statele Unite ar putea ajuta Moscova să lovească grupurile jihadiste, atât timp cât Moscova se asigură că grupările care fac opoziţie regimului Assad nu vor mai fi atacate.
Deşi Washingtonul a făcut această propunere săptămâna trecută, potrivit unui oficial american citat de „The Wall Street Journal“, răspunsul Kremlinului ar putea întârzia până la câteva săptămâni, întrucât Moscova aşteaptă ca armata siriană să preia controlul asupra oraşului Alep, situaţie care ar schimba datele problemei.
Pe de altă parte, preşedintele american, Barack Obama, analizează posibilitatea de a oferi Rusiei prelungirea tratatului START II, ce vizează reducerea forţelor nucleare, dar oficiali de la Moscova au sugerat că ar putea impune o serie de condiţii, inclusiv privind scutul antirachetă din România şi Polonia, pentru a fi de acord, relatează „The Washington Post“ şi Interfax.
Helsinki, un punct fierbinte
Recent, preşedintele Vladimir Putin a fost în Finlanda pentru a discuta cu omologul său Sauli Niinisto despre securitatea reciprocă, o vizită care a venit în contextul dezbaterilor din Finlanda şi Suedia privind o posibilă aderare a acestor ţări la Alianţa Nord-Atlantică.
Liderul de la Kremlin nu a ezitat să afirme că armata rusă şi-ar putea deplasa trupele mai aproape de graniţa cu Finlanda, dacă această ţară ar deveni membră a Alianţei. „NATO ar ajunge peste noapte la graniţele Federaţiei Ruse (...) Credeţi că trupele noastre vor mai rămâne la 1.500 de kilometri depărtare?“, a spus el.
Pe de altă parte, Putin a promis că va avea în vedere tema avioanelor militare care zboară în zona Mării Baltice cu emiţătoarele ce permit identificarea lor închise, fapt ce poate provoca incidente, iar a doua zi, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a dat ordin să se ia măsuri pentru ca zborurile din această zonă să fie mai sigure.
Relaţia cu Ankara, în reparaţii capitale
Până şi relaţiile ruso-turce au început să se încălzească. Imediat după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan i-a cerut scuze lui Putin pentru doborârea unui avion militar rus, la sfârşitul anului trecut, liderul de la Kremlin s-a grăbit să reînnoade relaţiile cu Ankara. Miniştrii de Externe din cele două ţări au discutat despre coordonarea operaţiunilor antiteroriste în Siria, chiar dacă Rusia şi Turcia sunt departe de a fi de acord privind care sunt grupările care trebuie desemnate ca fiind teroriste.
Ziarul Financiar:
„Problema nu sunt doar creditele neperformante. Băncile italiene nu au credibilitate pe pieţe. Nu poţi minimaliza problemele ani la rând şi să mai fii crezut".
Cu un astfel de avertisment, venit de la un specialist în bănci tocmai din America, nu este de mirare că oficiali europeni de cel mai înalt rang cer ajutor pentru băncile italiene. Acţiunile lor au scăzut cu o treime în două săptămâni, după Brexit – „scânteia din depozitul de benzină“, după cum spune Luigi Zingales, profesor de finanţe şi antreprenoriat la Chicago Booth University School of Business.
Problemele băncilor italiene fac deja să se vorbească despre Italia ca despre următorul focar de criză al Europei. Iar analiştii spun că greul urmează să vină: pe 29 iunie Autoritatea Bancară Europeană va publica rezultatele unor teste de stres, iar pentru octombrie este programat un referendum privind o reformă constituţională în Italia – testul de încredere pentru premierul italian Matteo Renzi într-o ţară în care populaţia deţine obligaţiuni emise de bănci.
Dacă Brexitul a cauzat mult fum, testele de stres vor aduce material cu potenţial exploziv.
„Atunci se va vedea clar“ situaţia, spune pentru Financial Times un oficial european.
Acestea ar fi primele teste de stres bancar mai importante de după cele din octombrie 2014, pe care l-au picat nouă bănci italiene.
Monte dei Paschi di Siena, a treia bancă în funcţie de mărime din Italia, s-a plasat atunci pe ultimul loc. Acum Monte dei Paschi este una dintre băncile europene bombardate cel mai puternic de investitori pe burse. Analiştii se aşteaptă din nou la rezultate slabe în teste care vor arăta un deficit serios de capital. Analiştii de la Morgan Stanley au calculat că banca italiană ar avea nevoie de capital suplimentar de 2-6 miliarde de euro.
Problema este, spun bancherii, că Italia trebuie să recapitalizeze mai multe bănci, nu doar Monte dei Paschi. Analiştii estimează că UniCredit, cea mai mare bancă italiană şi una cu anvergură internaţională, ar avea nevoie de 10 miliarde de euro. Cesena şi Rimini, instituţii de credit mai mici, locale, au deficite de capital de sute de milioane de euro. Nu este clar dacă şi Vicenza şi Veneto Banca vor avea nevoie de injecţii de capital. Sunt îngrijorări că niciuna dintre aceste bănci nu va putea strânge prin forţe proprii aceste fonduri. În aprilie, Vicenza a încercat să atragă capital de 1,5 mld. euro cu garanţii de la UniCredit – nu a găsit clienţi.
