Premium
Veniturile companiilor din sectorul de fabricare a produselor lactate şi a branzeturilor indică o evoluţie negativă a veniturilor în 2018, acestea scăzând cu aproximativ 18% faţă de 2017 până la 3,8 miliarde lei, profitabilitatea aflându-se într-o uşoară creştere, de la 3,3% în 2017 la 4,3% în 2018, arată un studiu realizat de Coface România, conform News.ro.
”Studiul a agregat datele a 448 de companii care au depus datele financiare pentru anul 2018 şi care au generat o cifră de afaceri consolidată de 3,8 miliarde lei. Ponderea cotei de piaţă cumulate deţinute de cei mai importanţi zece jucători este de 58%, ceea ce indică un grad crescut de concentrare”, arată studiul.
Între punctele forte menţionate sunt specificate: durata medie de colectare a creanţelor a scăzut de la 68 de zile, în 2014, la 51 zile în 2018, iar mai mult de jumătate din companii (57%) au înregistrat o creştere a rezultatului net.
La capitolul vulnerabilităţi se menţionează evoluţiie negativă a veniturilor, acestea scăzând cu aproximativ 18% faţă de 2017, precum şi faptul că 41% dintre companii au 100% datorii orientate pe termen scurt, iar 44% dintre companii au suferit o pierdere netă la sfârşitul anului 2018.
”Companiile care activează în acest sector au înregistrat o lichiditate curentă pe parcursul anului 2018 de 0,97, capitalul de lucru negativ fiind expus unor şocuri negative şi volatilităţii (scăderea veniturilor sau neîncasarea creanţelor). Durata medie de colectare a creanţelor în sectorul analizat a scăzut de la 68 de zile, nivelul inregistrat în anul 2014, la 51 zile în 2018, în timp ce media la nivel naţional în aceeaşi perioadă a scăzut de la 104 de zile la 90 zile”, se precizează în studiu.
44% dintre companii au avut o pierdere netă la sfârşitul anului 2018
Rezultatul net consolidat la nivel sectorial pentru anul 2018 a fost de 4,3%, înregistrând o creştere faţă de nivelul din 2017 (3,3%). Cu toate acestea, 44% dintre companii au avut o pierdere netă la sfârşitul anului 2018, cu 26% dintre companii având o pierdere mai mare de -20% şi 5% dintre companii generând profit peste 20%. Gradul de îndatorare la nivelul sectorului de 55% este în scădere faţă de anii anteriori (62% în 2017, 63% în 2016, 67% în 2015 şi 69% în 2014). Este de menţionat faptul că 39% dintre companii prezintă un grad de capitalizare negativ (echivalent cu o îndatorare mai mare de 100%), iar pentru 17% gradul de îndatorare depăşeşte 80%.
”Pe parcursul anului 2018, companiile din sectorul analizat au alocat investiţii semnificative pentru extinderea activelor fixe. Raportul dintre cheltuielile cu capitalul (CAPEX) şi amortizare a fost de 120% în 2018, ceea ce înseamnă ca investiţiile în activele fixe au acoperit mijloacele fixe amortizate. Aproape jumătate din companii (46%) au efectuat investiţii în 2018, cu un raport Capex/Amortizare supraunitar. Mediul de afaceri din industria lactatelor încearcă să suplinească lipsa investiţiilor publice (70% din bugetul public fiind puternic orientat către salarii şi ajutoare sociale, maximul din istoria României şi a UE), pentru a încerca să facă faţă concurenţei. Din păcate, fără infrastructură publică este foarte greu, veniturile companiilor din acest sector scăzând cu 18% în ultimul an, în timp ce importurile de lactate au crescut cu aproape 20%”, a declarat Nicoleta Marin, senior financial analyst la Coface Romania.
În ceea ce priveşte comportamentul de plată, respectiv, datoriile către bugetul de stat, din datele publicate de ANAF pentru toate companiile din acest sector se remarcă faptul că odată cu scăderea numărului companiilor care au înregistrat datorii, valoarea datoriilor nu a scăzut şi ea, chiar în 2018 atingându-se maximul perioadei.
România are nevoie urgent de investiţii masive în infrastructura rutieră şi logistică
“Doar un litru din aproape patru obţinuţi este livrat către procesatorii de lapte, context în care deşi România se situează pe locul 10 în UE ca producţie de lapte crud, este doar pe locul 20 din punct de vedere al laptelui trimis spre procesare. Acest aspect este determinat de preţul scăzut de achiziţie, dar şi de concurenţa produselor din import mai ieftine. În acelaşi timp, preţul la raft al laptelui este şi de cinci ori mai mare decât cel de achiziţie, acesta fiind justificat de procesatori prin costurile de transport (costuri de combustibil, accize, roviniete, infrastructura precară, etc). Concluzionăm astfel că ţăranul român se orientează către autogospodărire, iar atunci când vinde producţia obţinută de lactate, încasează un preţ extrem de redus comparativ cu preţul final de la raft. Probabil situaţii similare se regăsesc şi în alte segmente ale produselor (legume, fructe). Aceasta demonstrează că România are nevoie urgent de investiţii masive în infrastructura rutieră şi logistică, pentru a reduce costul de transfer al produselor pe fluxul de producţie – distribuţie – retail. Altfel, nu avem nicio şansă în faţa produselor din import, obţinute prin procese tehnologice avansate şi costuri reduse”, a declarat Iancu Guda, services director la Coface România.
În Uniunea Europeană primele trei ţări ca producţie şi procesare de lapte sunt: Germania, Franţa şi Marea Britanie. Polonia se situează pe locul 5 în ceea ce priveşte cantitatea produsă şi pe locul 6 privind procesarea (o cantitate de zece ori mai mare decât România, deşi produce doar de trei ori mai mult lapte).
