Premium
Statele Unite ale Americii (SUA) au criticat decizia Rusiei de a se retrage din Curtea Penală Internaţională (CPI), însă ele nu acceptă nici autoritatea acestei jurisdicţii, care a evocat săptămâna aceasta o anchetă împotriva militarilor şi spionilor lor în Afganistan, comentează vineri AFP, conform agerpres.ro.
Personaj-cheie din ancheta Black Cube, față în față cu judecătorii
La fel ca Rusia, SUA au semnat în 17 iulie 1998 Statutul de la Roma care stă la baza creării CPI, însă niciuna dintre cele două mari puteri nu l-a ratificat vreodată.
După mai multe ţări africane - Africa de Sud, Burundi şi Gambia - Moscova a dat o nouă lovitură CPI, făcând publică intenţia sa de a-şi retrage semnătura de pe actul fondator.
CEDO: Primar condamnat pe NEDREPT, în România
Washingtonul a criticat decizia ţărilor africane, în condiţiile în care, chiar dacă nu face parte din Statutul de la Roma, diplomaţia americană susţine anchetele Curţii asupra unor 'crime de război şi genocid'.
Departamentul de Stat american şi-a menţinut atitudinea ambivalentă, deplângând, cu jumătate de gură, decizia rusă. 'Acestea sunt, în mod evident, decizii naţionale suverane', a recunoscut purtătorul de cuvânt John Kerry, însă 'aceasta nu afectează cu nimic faptul că noi credem că CPI aduce un cadru preţios, chiar dacă noi nu suntem semnatarii lui'.
SUA s-au retras din Statutul de la Roma în mai 2002, printr-o scrisoare adresată secretarului general al ONU de la acea dată, Kofi Annan, de către John Bolton, subsecretar de stat pe vremea preşedintelui republican George W.Bush. Acesta din urmă, în plin val neoconservator, şi-a lansat 'războiul împotriva terorismului' ca ripostă la atentatele din 11 septembrie 2001. Întâi în Afganistan, în octombrie 2001, apoi în Irak, în martie 2003.
Tocmai presupuse acţiuni ale unor militari şi spioni americani în Afganistan au fost denunţate săptămâna aceasta de procuroarea CPI. Într-un raport preliminar, ea a detaliat acuzaţiile de 'torturi şi rele tratamente comise aparent de forţele armate americane desfăşurate în Afganistan şi în centre de detenţie secrete ale CIA, în special în 2003-2004'.
Succesorul preşedintelui Bush, preşedintele aflat la sfârşit de mandat Barack Obama, a pus capăt în 2009 programului de interogatorii secrete ale CIA şi a recunoscut, în decembrie 2014, că SUA au 'torturat', alături de un raport-şoc al Senatului. Astfel, o eventuală anchetă a CPI împotriva Washingtonului ar dispune de dovezi.
Cu toate acestea, este exclus ca Washingtonul să-şi predea agenţii justiţiei internaţionale.
În pofida încercărilor de a ajunge la o soluţie diplomatică în relaţiile cu Moscova în problema siriană, Washingtonul a acuzat forţele armate ruse de crime de război la adresa unor civili şi spitale. Şi atunci, dacă nu CPI, cine ar putea judeca aceste crime? De asemenea, SUA, care nu fac nici ele parte din CPI şi sunt acuzate la rândul lor de 'crime de război', mai sunt credibile atunci când condamnă Rusia?
'Faptul că nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma nu înseamnă că SUA fac acelaşi gen de lucruri ca ruşii în Siria', este de părere Philippe Bolopion, directorul Human Rights Watch (HRW).
