Secretarul american al apărării Jim Mattis ar urma să îi preseze miercuri pe aliaţii europeni din cadrul NATO să îşi respecte promisiunea de a creşte bugetele militare, în contextul în care SUA vor propune o sporire a propriilor cheltuieli cu apărarea în Europa, relatează Reuters.
Pentru prima dată, ţările NATO au înaintat planuri pentru a arăta cum îşi propun să atingă ţinta de a aloca pentru apărare 2% din produsul intern brut până în 2024, după ce preşedintele american Donald Trump a ameninţat să retragă sprijinul SUA pentru aliaţii care nu cresc bugetele militare.
Cincisprezece din cele 28 de state membre, fără SUA, au acum o strategie de a îndeplini această ţintă convenită în cadrul NATO pentru prima dată în 2014 ca răspuns la anexarea de peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, după ani în care statele europene şi-au redus bugetele pentru apărare.
Nu este clar însă dacă aceste angajamente vor fi suficiente pentru preşedintele Donald Trump, care va participa la summitul NATO din iulie.
În timp ce Franţa intenţionează să crească cheltuielile militare cu peste o treime între 2017 şi 2025, Spania a anunţat că nu va putea atinge ţinta stabilită pentru 2024, iar Belgia şi Italia sunt de asemenea în urmă.
Deşi Germania a anunţat un proiect de mai multe miliarde de euro, acesta nu va fi suficient pentru a ajunge la 2% din PIB pentru apărare până în 2024.
Conform datelor NATO, Marea Britanie, Grecia, România şi cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - îndeplinesc sau sunt aproape să îndeplinească ţinta.
Citește și: ȘOC în Franța: Emmanuel Macron cere ARMATA OBLIGATORIE la nivel național
Este de aşteptat ca Mattis să adopte o poziţie fermă, potrivit lui Katie Wheelbarger, adjunctă a secretarului apărării responsabilă cu chestiunile de securitate internaţionale.
"Va discuta cu cei care nu au planuri naţionale de a îndeplini ţinta de 2% şi le va sugera că trebuie să dezvolte astfel de planuri", a declarat ea presei, conform Agerpres.
