Ce se intelege prin aceasta autonomie? Adoptarea unui statut special al Tinutului Secuiesc care, in viziunea UDMR, trebuie sa contina
-
denumire regiunii, care va corespunde cel mai bine identităţii sale istorice;
-
delimitarea teritorială;
-
denumirea, organizarea şi sediul instituţiilor autonome proprii;
-
competenţele asumate în cadrul stabilit de Consituţie şi bazele pentru transferul serviciilor corespunzătoare acestor competenţe.
-
Statutele regiunilor autonome vor putea recunoaşte drapele şi alte insemne proprii. Acestea se vor folosi alături de drapelul, respectiv alte însemne ale României pe edificiile lor publice şi în actele lor oficiale.
-
Limbile minorităţilor naţionale pot deveni limbi oficiale ale regiunilor autonome conform statutelor proprii.
Iar Tinutul Secuiesc este definit,in Statutul special al Ţinutului Secuiesc, drept o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând teritoriile judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, cu resedinta la Targu Mures.
In acest proiect, care seamana izbitor de mult cu ceea ce se intampla acum in estul Ucrainei, sunt definite si institutii paralele (spre ex la art. 22, organele regiunii sunt: consiliul regional, guvernarea regională şi preşedintele regiunii. ). Acestea pot sa emita inclusiv acte normative, care sa se ghideze dupa principiul protectiei minoritatilor etnice (dupa cum arata art 86: Legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului pot fi contestate de către preşedintele regiunii sau preşedintele consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al minorităţilor etnice. Contestaţia va fi trimisă Avocatului Poporului care este obligat să sesizeze Curtea Constituţională. Dacă statul împietează printr-unul din actele sale asupra domeniului de competenţă atribuit prin prezentul statut regiunii sau judeţelor autonome, regiunea sau judeţul interesat poate solicita Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului de competenţă.)
Statutul fundamenteaza si oficializarea limbii maghiare in regiune si obligativitatea (Art. 87), redactarii bilingve pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă, dar si pentru documentele, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară.
In ultimul articol este stipulat faptul ca regiunea autonoma al Tinutului Secuiesc poate fi desfiintat numai printr-o lege constituţională sau în urma unui referendum organizat în Ţinutul Secuiesc (referendumul este valabil numai dacă o majoritate de 50% din 2/3 din numărul total a persoanelor înscrise pe listele electorale votează pentru desfinţarea statutului de regiune autonomă).