Premium
Curtea Constituţională a României a respins marţi ca neîntemeiate sesizările PNL şi ÎCCJ asupra modificării Legii privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, au precizat pentru AGERPRES surse din CCR.
Pe 24 mai, PNL și USR au sesizat Curtea Constituțională în legătură cu proiectul care modifică Legea privind statutul magistraților.
"În urma reexaminării iniţiativei legislative, ca urmare a pronunţării Deciziei Curţii nr. 252/2018, am sesizat CCR cu neconstituţionalitatea a şase dintre textele normative astfel adoptate. Sesizarea vine după ce coaliţia PSD - ALDE a impus soluţii legislative de o calitate foarte scăzută, la minime istorice, unele dintre norme depăşind şi limitele reexaminării şi, de asemenea, fiind neclare, impredictibile pentru o viitoare aplicare. Astfel, patru texte normative au fost modificate cu depăşirea limitelor legale ale reexaminării, dispoziţiile criticate nu au făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar completarea acestora nu reprezenta o corelare legislativă şi nici nu se regăseau într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate neconstituţionale", se arată în sesizarea PNL, semnată și de USR.
Citește și: La întrecere cu Simona Halep: Ce mașină de lux și-a cumpărat Cristina Neagu
Liberalii și parlamentarii USR mai argumentează că Legislativul a depăşit limitele stabilite prin decizia CCR, deoarece a modificat și alte prevederi , pe lângă cele care trebuiau modificate, în urma hotărârii de neconstituționalitate, dată de Curte, iar această acțiune ar încălca art. 147 alin. (4) din Constituţie.
"De asemenea, cinci texte normative nu respectă nici exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate a normei, impuse prin art. 1 alin. (5) din Constituţie, textele fiind neconstituţionale ca urmare a impredictibilităţii lor în viitoarea aplicare", se mai arată în documentul trimis de PNL și USR către Curtea Constituțională.
Citește și: Lovitură grea pentru Simona Halep: Ce s-a întâmplat cu una dintre afacerile sale
Referitor la felul în care Parlamentul a definit eroarea judiciară, liberalii susțin că "legiuitorul nu a individualizat elementele, împrejurările sau situaţiile care să se circumscrie noţiunii de eroare judiciară, reglementarea păstrându-şi caracterul vădit abstract''. De asemenea, formulările precum 'încălcare evidentă' sau 'afectarea gravă', deşi sunt potrivite pentru explicaţii de natură teoretică, ele nu sunt potrivite pentru a fi utilizate în procesul de legiferare", potrivit sursei citate.
Tot pe 24 mai și Înalta Curtea de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea asupra neconstituționalității modificărilor aduse aceleiași legi.
Citește și: Sorina Matei demontează acuzațiile judecătorului CCR, Petre Lăzăroiu: ‘Cu Cotroceniul la psiholog’
Magistraţii instanței supreme au subliniat, în sesizarea transmisă CCR, faptul că în modificarea Legii privind statutul magistraţilor nu este identificată în mod clar ipoteza în care există eroarea judiciară, ci doar în linii generale, ceea ce duce la imposibilitatea aplicării legii.
Judecătorii de la instanţa supremă mai susțin că legiuitorul s-a îndepărtat de la normele articolelor 538 şi 539 din Codul de Procedură Penală şi a inclus în sfera erorii judicare „actele proceduale” dispuse cu încălcarea „dispoziţiilor legale de drept material şi procesual” şi „hotărârile judecătoreşti definitive” „contrare legii sau situaţiei de fapt”, fără nicio circumstanţiere menită să permită identificarea clară a acestora.
Citește și: Lovitură pentru partidul lui Traian Băsescu: De către cine a fost executat silit
„Efectul utilizării unor formulări cu caracter general şi imprecis în definiţia noţiunii de eroare judiciară este imposibilitatea delimitării sferei erorii judiciare şi, în consecinţă, imposibilitatea aplicării dispoziţiilor care o reglementează”, spun magistrații ÎCCJ.
