Suspension of AFM programmes directly affects Romania's energy transition

Suspendarea programelor derulate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) în 2025 afectează în mod direct tranziția energetică a României și afectează zeci de mii de cetățeni, antreprenori și angajați din sectorul verde, potrivit Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (APCE).

„Administrația Fondului pentru Mediu (...) a anunțat, prin vocea președintelui său Florin Bănică, suspendarea lansării tuturor programelor de finanțare pentru anul 2025. Anunțul - făcut, pe deasupra, într-un comunicat de presă modificat pe parcurs, dar cu același număr de înregistrare - a stârnit nu doar confuzie, ci și suspiciuni serioase cu privire la temeiul juridic și motivațiile reale ale acestei decizii.”

Inițial, AFM a anunțat sec „anulare a tuturor programelor de finanțare în curs”, inclusiv „Casa Verde 2023” - care este în plină desfășurare - și „Casa Verde 2024”, care abia a început cu liste de beneficiari deja aprobate. La scurt timp după aceea, în același comunicat de presă, mesajul a fost schimbat într-o „suspendare a lansării programelor” din 2025. Se pare că legislația permite și comunicarea în zig-zag, cu un mesaj interpretabil. Ne întrebăm, însă, dacă statutul AFM îi acordă președintelui său libertatea de a opri discreționar programele bugetate, anunțate public și angajate ca parte a angajamentelor internaționale de mediu ale României. Dacă are un astfel de drept, așteptăm cu interes justificările. Dacă nu îl au, vrem să știm cine și de ce a luat o decizie care afectează direct tranziția energetică a României și afectează zeci de mii de cetățeni, antreprenori și angajați din sectorul verde”, spune asociația.

AFM a anunțat miercuri într-un comunicat de presă că, până la formarea noului guvern, suspendă deblocarea tuturor programelor de finanțare, inclusiv lansarea sesiunii de casare auto Rabla pentru persoane fizice, programată pentru joi, 19 iunie.

Ulterior, a revenit cu o erată în care a specificat că „suspendă deblocarea programelor de finanțare”, nu „toate programele de finanțare în curs”.

PACE spune că fondurile utilizate în aceste programe nu sunt bani publici controlați de partide, ci provin din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și, în conformitate cu normele europene, aceste sume pot fi utilizate exclusiv pentru proiecte de reducere a emisiilor și pentru protecția mediului.

„România are obligația de a raporta reduceri ale emisiilor de CO2. În fiecare an, peste 25.000 de români mor prematur din cauza poluării aerului. Cei care opresc aceste programe vor întâmpina dificultăți în a explica public cum anume au contribuit acestea la protejarea vieții cetățenilor. În spatele fiecărui panou fotovoltaic instalat se află companii românești, ingineri, electricieni, logisticieni, antreprenori. Zeci de mii de locuri de muncă depind de aceste programe. A le bloca din calcule politice este, cel puțin, o gravă miopie economică.”

În aceeași zi în care AFM a anunțat suspendarea programelor, Asociația Producătorilor și Importatorilor de Autovehicule din România (APIA) a avertizat, într-un comunicat de presă de miercuri, că această decizie de suspendare a programului „Rabla” 2025 destabilizează piața auto și încrederea publicului în autorități.

„Înțelegem constrângerile bugetare și necesitatea ajustărilor fiscale, dar consecvența și predictibilitatea politicilor publice stau la baza încrederii sectorului privat și a cetățenilor în instituțiile statului și în angajamentele deja asumate pentru asigurarea calității vieții, a siguranței rutiere, a reducerii poluării și a protecției mediului. Suspendarea programului Rabla Auto 2025 vine după cea mai lungă întârziere din istoria inițiativei și după o lansare etapizată care a creat deja confuzie și neîncredere în rândul solicitanților. Efectele negative ale acestei amânări cu peste cinci luni a programului se văd deja pe piață: înmatriculările de vehicule au scăzut cu 32,4% în mai 2025, față de anul precedent, generând un declin de 12% pentru întregul an, iar vehiculele electrice au înregistrat un declin de 41,2% în primele cinci luni ale anului 2025, față de anul precedent, plasând România pe ultimul loc în UE la acest capitol”, a precizat APIA.