Premium
Consiliul Superior al Magistraturii a înregistrat un memoriu semnat de peste 500 de judecători privind aplicarea nediscriminatorie a ordonanţei de urgenţă 20/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Potrivit purtătorului de cuvânt al CSM, Daniela Pantazi, nu s-a stabilit încă o dată pentru discutarea memoriului judecătorilor, care susţine demersul a 132 de procurori ce solicită la rândul lor încetarea oricăror presiuni care ar putea împiedica aplicarea acestui act normativ.
Judecătorii cer "implicarea imediată a CSM în obţinerea acestor rezultate, având în vedere atribuţia sa de a apăra corpul magistraţilor şi membrii acestuia împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei sau imparţialităţii magistratului în înfăptuirea justiţiei ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea". "În România, gestiunea bugetului instanţelor reprezintă o atribuţie a Ministerului Justiţiei, în calitate de ordonator principal de credite. Fundamentarea porneşte de la comunicarea ierarhică - tribunale - curţi de apel - Ministerul Justiţiei, bugetul fiind supus spre aviz consultativ Consiliului Superior al Magistraturii. Soluţia legislativă actuală, aflată în contradicţie cu recomandările Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), pune o problemă serioasă de independenţă a justiţiei, cât timp bugetul este controlat de puterile executivă şi legislativă", se arată în memoriu.
Magistraţii precizează că resursele financiare pot constitui pentru Ministerul Justiţiei, respectiv puterea executivă, un element de presiune asupra corpului magistraţilor şi oricând o modificare "peste noapte" a sistemului de remunerare poate deveni un factor de lezare a independenţei magistraţilor. "Refuzul plăţii drepturilor salariale lunare la nivelul stabilit prin lege reprezintă o încălcare flagrantă a principiului independenţei judecătorilor, constituind un mijloc de presiune exercitat asupra acelor magistraţi care nu beneficiază de un tratament echitabil şi nediscriminatoriu în raport cu alte categorii aparţinând aceluiaşi corp profesional", scrie în memoriu.
Documentul menţionează că "starea de subfinanţare a sistemului judiciar, neplata drepturilor salariale restante, inechităţile din sistemul de salarizare, refuzul puterii executive de a renunţa la pârghiile financiare privind instanţele judecătoreşti, prin trecerea administrării bugetului acestora la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, contestarea tot mai frecventă a celor mai importante elemente privind statutul judecătorilor şi procurorilor au constituit premisele declanşării protestului magistraţilor din 2009, eveniment fără precedent pentru sistemul judiciar din România, care a determinat blocarea pentru 30 de zile a oricărei activităţi judiciare". Memoriul a fost înaintat Guvernului, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi este semnat de 516 judecători din toată ţara. Salarizarea personalului bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. "Având în vedere diferenţele salariale rezultate în urma aplicării acestei legi, astfel cum a fost ea limitată prin legi anuale de salarizare, legiuitorul a intervenit pentru înlăturarea acestor inechităţi. Astfel, a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, prin care a fost modificată Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016", potrivit observaţiilor asupra discriminărilor determinate de aplicarea dispoziţiilor OUG nr. 20/2016.
Potrivit articolului 1 din OUG nr. 57/2015, în anul 2016, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor funcţiei de bază, salariilor funcţiei de bază, indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. Prin OUG nr. 20/2016 s-a introdus un nou articol în cuprinsul OUG nr. 57/2015, respectiv art. 3 ind. 1 care, la alin. 1 prevede că prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/ indemnizaţiilor de încadrare mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/ treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/ indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
"Această derogare este una firească, absolut necesară faţă de realităţile din sistemul bugetar, întrucât ea are drept scop evitarea discriminărilor salariale între titularii funcţiilor publice salarizate potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, cu consecinţa egalizării, la nivelul cel mai înalt în plată, a drepturilor salariale ale persoanelor aflate în situaţii similare în cadrul aceluiaşi ordonator de credite", se arată în memoriu. Magistraţii spun că acest lucru reiese chiar din expunerea de motive din cuprinsul OUG nr. 20/2016, în care legiuitorul excepţional ţine cont de faptul că, în prezent, pe de o parte, există niveluri diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie în cadrul aceleiaşi instituţii, iar, pe de altă parte, creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a condus la stabilirea aceluiaşi nivel de salarizare pentru personal cu atribuţii şi nivel al studiilor diferite, în cadrul aceleiaşi instituţii.
Semnatarii memoriului arată că există judecători cărora li s-a recunoscut, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, dreptul la majorarea indemnizaţiilor de bază cu indexările de 5%, 2% şi 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, sume puse în plată prin emiterea corespunzătoare a unor ordine de salarizare, încă din anul 2011. Instanţa supremă a stabilit în mod obligatoriu ca drepturile acordate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile privind creşterile salariale de 2%, 5% şi 11% prevăzute de OG nr. 10/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare, se includ în sintagma de "indemnizaţie avută". "Prin urmare, aceste majorări ale indemnizaţiei nu au fost pierdute niciodată de cei cărora li s-au recunoscut şi, în temeiul art. 3 ind. 1 alin. 1 din OUG nr. 57/2015, introdus prin pct. 1 al OUG nr. 20/2016, ele vor trebui acordate tuturor judecătorilor care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii", spun semnatarii memoriului. Ei explică faptul că, cel puţin în cadrul Inspecţiei Judiciare şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sunt emise ordine pentru salarizarea în conformitate cu cele expuse mai sus. "Refuzul ministrului Justiţiei de a soluţiona favorabil prezenta cerere va atrage un nou val de litigii întemeiate pe o nouă formă de discriminare între judecători şi procurori deşi, astfel cum reiese din considerentele deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 866/2006, judecătorii şi procurorii se află în condiţii similare de statut şi carieră, iar legile de salarizare îi tratează similar", se arată în document.
Judecătorii cer trecerea bugetului instanţelor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi "eliminarea imediată de către Ministerul Justiţiei şi ceilalţi ordonatori de credite a anomaliilor din domeniul justiţiei legate de aplicarea dispoziţiilor OUG nr. 20/2016 şi emiterea unor ordine de salarizare care să satisfacă în mod real şi efectiv rigorile art. 3 ind.1 alin. 1 din OUG 57/2015, respectiv să stabilească o indemnizaţie de încadrare brută care să cuprindă şi indexările de 5%, 2% şi 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007, în sensul deciziei ÎCCJ nr. 23/2015, pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu toate consecinţele", anunţă Agerpres.
