PSD practică un joc cu mantă pentru a scoate castanele din foc cu mâna altcuiva. Deja conducerii PSD i-a reușit tactica readucerii în discuție a prevederilor OUG 13, încorporându-le parțial, cu aportul așa-zisului ministru apolitic, Tudorel Toader, în noul pachet de legi de reformare a justiției. Pentru a da mai mult greutate acestui demers, acum se caută legitimitatea oferită de Curtea Constituțională. Iar strategia a fost pus deja pe roate de luni bune. Se așteaptă doar o decizie, bună de cules cu un măr bine copt pentru a fi apoi plimbată motivația în spațiul public.
NUCLEARA - Daniel Dragomir DEZVĂLUIE jurnaliștii acoperiți care mergeau în biroul lui Florin Coldea
De la emiterea ei și până în prezent, prevederile OUG 14 au fost atacate la CCR de zece ori. Printre cei care au inițiat astfel de demersuri se numără și fostul șef al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu de la PSD, cu mai multe dosare penale pe rol, dar și fosta șefă DIICOT, Alina Bica, care a depus o astfel de sesizare chiar în această lună, după două condamnări la activ si încă un dosar penal la activ.
Deocamdată, niciuna din sesizările de neconstituționalitate nu a trecut de etapa "dosar în faza de raport”.
Dar sunt folosite intens în retorica folosită de aparatul de comunicare al actualei Puteri. Acceptată de ICCJ în procesul de corupție al Alinei Bica, atacarea OUG 14 la Curtea Constituțională este deja considerată de comunicatorii PSD drept o „lovitură cumplită pentru Sistemul care a scos oamenii în stradă pentru o lovitură de stat”
Ori OUG 14, act normativ prin care a fost abrogată OUG 13, va ajunge pe masa unui for care în ultimul an a adoptat o serie de decizii controversate: de la prag pentru abuzul în serviciu și tentativa de abuz în serviciu, la interdicția ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern, până la conflictul de interese sau încriminarea anchetei DNA privin modul de adoptare a OUG 13 de fostul executiv Grindeanu.
Un cadru mai mult decât favorabil pentru o nouă decizie de acest tip, mai ales că Alina Bica a mai înregistrat un succes în fața judecătorilor Curții - anul trecut, abuzul în serviciu a fost dezincriminat parțial, stabilindu-se că se poate aplica doar pentru încălcarea legislației primare - legi și ordonanțe de urgență - tot în urma unei sesizări de neconstituționalitate a fostei șefe DIICOT.
În sesizarea sa, Bica susține că Executivul a adoptat OUG 14 cu „încălcarea condițiilor și limitelor de adoptare”, prin apelul făcut la situația excepțională rezultată „din contestarea publică de către cetățeni și de către instituții/autorități ale statului” a OUG 13.
"O astfel de apreciere nu poate constitui temei constituțional pentru adoptarea unei ordonanțe de urgență și, în plus, se creează un precedent extrem de periculos. Mai mult, acceptarea unei astfel de teze ar conduce la însăși subminarea ideii de stat de drept și de democrație reprezentativă”, se arată în motivarea formualtă de Alina Bica.
Pe de altă parte, din martie, când a fost depusă prima sesizare pe OUG 14, și până în prezent, CCR a preferat să nu ia în discuție și să nu intre pe fondul niciunui demers pe această temă. Mai mult, în luna februarie a acestui an, Curtea a refuzat să analizeze o sesizare a Avocatului Poporului pe OUG 13, pe motiv că, între timp, respectiva ordonanță a fost abrogată și demersul nu și-ar mai avea rostul.
"Spuneți că trebuie să ne pronunțăm pornind de la ipoteza că OUG 14 s-ar putea să fie declarată neconstituțională, pe ipoteza asta să analizăm? În momentul în care cineva va ataca OUG 14, ne vom pronunţa pe toate efectele, corelaţiile de acolo vor trebui făcute atunci, nu acum", îl lua peste picior atunci, președintele Curții, Valer Dorneanu pe procurorul de caz, în plină ședință publică.
Pe de altă parte, prin această decizie de refuz, CCR se află acum în postura fachirului care merge pe cărbuni încinși. Decizia din februarie, practic a validat conținutul OUG 14 de abrogare a ordonanței precedente, iar o eventuală decizie de neconstituționalitate va ridica multe semne de întrebare la dresa bunei credințe a judecătorilor Curții.
Dar scenariul picării acestei ordonanțe la CCR este luat în calcul în laboratoarele PSD. Conducerea social-democrată nu poate spera ca toate prevederile din noul pachet de legi pe Justiție să treacă de Parlament în formula dorită. O bună parte vor fi cernute sau abandonate la presiunea opiniei publice, așa cum s-a mai întâmplat în trecut.
O decizie de abrogare a OUG 14 ar veni însă ca o mănușă planurilor actualei Puteri, oferind legitimitatea mult dorită pentru a demonstra că o bună parte, dacă nu toate prevederile OUG 13, erau necesare și trebuie aplicate.
Învierea OUG 13 este doar la câteva semnături, cele ale judecătorilor Curții, iar revenirea ei cu forță de aplicare nu mai e doar o ipoteză de lucru. Coroborată cu modificările la Codurile penale, s-ar crea cadrul perfect pentru albirea dosarelor sutelor de politicieni acuzați sau trimiși în judecată pentru abuz în serviciu, în frunte cu Liviu Dragnea.