Premium
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi-a început vineri discursul în cadrul Congresului UDMR cu o rugăminte adresată primarului Emil Boc. Tăriceanu a declarat că deşi revine întotdeauna la Cluj cu plăcere, uneori are senzaţia că oraşul este încă bântuit de stafiile trecutului pentru ca orasul se numeste inca Cluj-Napoca.
'Am senzaţia de fiecare dată că aici mai văd încă stafiile comunismului şi ceauşismului. O să mă întrebaţi de ce. Este vorba de denumirea oraşului. Cluj-Napoca. Vroiam să vă întreb: v-aţi spus întrebarea de ce Constanţa nu se mai numeşte şi Tomis? Sau Braşov Kronstadt. Sau Sibiu Hermannstadt. Răspunsul e foarte simplu. Nu sunt unguri acolo', a declarat Tăriceanu în deschiderea discursului său, care a fost întâmpinat cu aplauze.
Tăriceanu l-a rugat, în continuare, pe primarul Emil Boc, să revină la denumirea iniţială a oraşului, în sensul renunţării la particula Napoca, ceea ce ar reprezenta în viziunea sa o revenire la normalitate.
'Aş fi foarte bucuros şi profit de prezenţa domnului primar să revină la denumirea care l-a consacrat ca în felul acesta să revenim complet la normalitatea care trebuie să caracterizeze România şi inclusiv relaţiile dintre majoritate şi minoritate. Stafiile trecutului trebuie să le lăsăm în urmă şi să privim către viitor', a declarat preşedintele Senatului.
Tăriceanu a făcut referire în discursul său şi la faptul că România a pierdut de-a lungul istoriei mai multe comunităţi minoritare, referindu-se astfel la evrei şi germani - lucru care a sărăcit ţara noastră.
'Nu o dată mi-a fost dat să regret că din România, întâi una din minorităţile importante, mă refer la cea evreiască, a părăsit România şi România a devenit mai săracă. Apoi a fost rândul minorităţii germane să plece treptat din România şi România a devenit şi mai săracă. E bine că lucrurile s-au oprit aici. Pentru că în perioada comunistă regimul Janos Kadar (n. red. - conducător al Ungariei în perioada comunistă, din 1956 până în 1988) nici nu avea bani să cumpere maghiari din România şi probabil din cauza relaţiilor frăţeşti dintre partidele comuniste acest lucru ar fi fost văzut prost. Slavă domnului că în România a rămas o comunitate puternică, reprezentativă, alături de care construim o societate nouă, bazată pe principii democratice', a spus Călin Popescu Tăriceanu.
Acesta a dorit să sublinieze că în toată cariera sa politică a avut ocazia să vadă în UDMR un partener cu valori înalte, serios, sobru şi capabil să dea dovadă de înţelepciune politică şi de viziune pe termen lung.
El i-a salutat de la pupitru pe unii lideri ai UDMR, printre care Marko Bela şi Kelemen Hunor, cu care a avut ocazia să colaboreze.
Preşedintele Senatului a participat vineri la Congresul UDMR, care are loc între 17 şi 18 aprilie. Pe parcursul celor două zile de desfăşurare a evenimentului, delegaţii UDMR au cuprins în program alegerea preşedintelui, modificarea Statutului şi Programului Uniunii.
