Telemedicina, un proiect aşteptat de medicii din judeţul Tulcea

Autor: Cătălin Lupășteanu

Publicat: 13-06-2025 11:30

Actualizat: 13-06-2025 14:30

Article thumbnail

Sursă foto: cluj.info

Sistemul de telemedicină, proiect implementat inclusiv în Tulcea încă din anul 2012, este în continuare o iniţiativă aşteptată de medicii din judeţ să se concretizeze, în contextul deficitului de specialişti şi al lipsei de conectivitate, probleme cu care zona de la graniţa româno-ucraineană se confruntă de foarte mulţi ani, potrivit Agerpres.

Aproape 100 de medici din judeţul Tulcea participă, în această perioadă, la conferinţa "Comunicarea şi colaborarea interdisciplinară - una din cheile succesului medical", organizată de Colegiul Medicilor şi asociaţia Grupul Medicilor de Familie, în cadrul Zilelor medicale tulcene.

"Îmi doresc să nu mai dureze mult până când acest sistem de telemedicină va funcţiona, dacă ne raportăm în principal la zonele izolate din deltă, unde adresabilitatea la medic e foarte scăzută. Oamenii nu au cui să se adreseze, pentru că în Deltă nu sunt medici, iar până ajung în Tulcea, vorba unei cunoştinţe, de la Sfântu Gheorghe până la Tulcea, cea mai bună moaşă e şalupistul sau conducătorul ambarcaţiunii. Şi atunci este o foarte mare nevoie de telemedicină, în special pentru zona izolată a deltei", a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Grupului medicilor de familie, Monica Ifrim.

În timpul conferinţei susţin prezentări de specialitate medici din întreaga ţară, acestea fiind de fapt rezultate ale activităţii desfăşurate de participanţi.

În baza legii nr. 95 din anul 2006 privind reforma în Sănătate, inclusiv cu sprijinul partenerilor americani, în perioada 2012-2015, autorităţile române au dezvoltat un proiect de telemedicină. Fostul şef serviciu Medicină de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii, Petru Melinte, a amintit că iniţiativa a inclus 198 de cabinete din judeţele Brăila, Constanţa, Galaţi şi Tulcea şi urma să fie integrat în platforma informatică a asigurărilor de sănătate care dă şi acum bătăi de cap utilizatorilor.

"În legea nr. 95 există un articol care permite folosirea telemedicinei, dar urmau să apară nişte hotărâri de Guvern, nişte ordine de ministru, iar noi să ştim exact cum plătim serviciile astea de telemedicină. Cumva, nu a existat o voinţă politică, nu la nivelul ministrului, ci la nivelul partidului care emană ministrul Sănătăţii, să zică 'faceţi chestia asta şi să integrăm toate lucrurile', pentru că, încercând să integrăm, am descoperit tot felul de alte lucruri, cum ar fi de exemplu cine poartă răspunderea medicală a consultaţiei şi ar trebui să definim procesul de răspundere civilă în cazuri de malpraxis", a afirmat medicul de familie din judeţul Tulcea.

El deserveşte acum populaţia comunei Topolog, aflată în zona de terasă a judeţului, dar şi cea din comuna Crişan, cunoscută drept inima Deltei, şi foloseşte dotările primite prin proiectul de telemedicină de acum aproape 10 ani.

"Cred că trei sferturi din timp transmitem poze, fişiere, date medicale de la un doctor la altul. Chiar dacă nu e auditabil, nu e plătit ca serviciu de telemedicină, toţi doctorii facem asta. Există nenumărate forme prin care telemedicina în sine funcţionează", a mai spus Petru Melinte.

Pentru mulţi din tulcenii din localităţile înconjurate de ape, situaţia telemedicinei în România este o dovadă în plus că lucrurile bat pasul pe loc de zeci de ani, dar proiectul "5G - Connect Danube Delta", derulat de un consorţiu format din compania Orange, fundaţia omonimă, asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23, Universitatea Politehnica Bucureşti, Consiliul Judeţean (CJ), Telios Care şi Virtual Bord, finanţat de Uniunea Europeană, proiectul de telemedicină este esenţial, cu atât mai mult cu cât zona se află în imediata apropiere a războiului declanşat de Rusia în Ucraina.

"Nu avem deocamdată o prezentare (în timpul conferinţei Comunicarea şi colaborarea interdisciplinară - una dintre cheile succesului medical - n.r.) care să atingă acest subiect, pentru că infrastructura nu ne permite. Se ştie că noi în judeţ, suntem foarte puţini medici care încercăm să facem faţă problemelor directe din cabinet şi nu şi-au găsit timpul necesar să se implice şi în telemedicină, un subiect de interes şi de viitor, din punctul meu de vedere", a precizat Monica Ifrim.

Proiectul "5G - Connect Danube Delta" a început anul trecut, se va încheia în 2027, include o componentă de telemedicină prin intermediul căreia 11 cabinete medicale din 23 de localităţi din judeţ vor avea stetoscop, router, tabletă şi laptop, iar personalul medical va fi instruit, însă problemele principale rămân lipsa medicilor şi a conectivităţii, deocamdată.

"Până la finele acestui an, 23 de comunităţi din judeţ vor avea semnal 5G. Ne dorim să folosim timpul rămas pentru a extinde infrastructura de transport care va fi capabilă să preia traficul generat de celulele 5G şi să-l ducă spre Internet prin folosirea unei linii noi de fibră optică şi prin upgrade-ul infrastructurii existente. Încă studiem soluţia tehnică necesară pentru noua linie de fibră optică", a menţionat expertul în dispozitive smart din cadrul grupului Orange România, Răzvan Mihai.

Potrivit datelor Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS), în momentul de faţă, toate cele opt unităţi administrativ-teritoriale din Delta Dunării au medic de familie. Doar în două dintre ele însă, medicii de familie au cabinet cu program normal, în celelalte fiind puncte de lucru ale unor medici din judeţ care asigură un program de 10 ore pe săptămână, conform legislaţiei în vigoare.

"Susţinem orice demers al medicilor care vor să încheie un contract în Deltă. Casa Naţională cunoaşte situaţia şi ne sprijină, iar în momentul de faţă asigurăm 200% spor de condiţii de muncă pentru medicii care lucrează în Delta Dunării", a afirmat directoarea CJAS, Eugenia Vasile.

Concretizarea sistemului de telemedicină este susţinută şi de CJ care, prin intermediul Programului de bună vecinătate România-Ucraina, finanţat de Uniunea Europeană, a atras un proiect pentru instruirea personalului medical în domeniul telemedicinei, în perioada de programare 2014-2020. Proiectul care a avut ca beneficiari 20 de comunităţi din zona Izmail, Ucraina, şi judeţul Tulcea, România, s-a derulat cu dificultate, din cauza războiului declanşat de Rusia.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri