Premium
Spectrul politic din România este în cea mai “neagră” perioadă a existenței sale postdecembriste, când acuzele, manipulările, interesele de grup sau macroeconomice duc la dezbateri acide, mișcări de stradă sau revolte în multe segmente ale societății.
Citește și: Poliţiştii au sancţionat doi tineri care făceau drifturi pe insuliţa de pe râul Jiu
“Ținând seama de toate acestea, ne-am poziționat într-o amplă dezbatere internă cu membrii, decidenții noștri regionali (vicepreședinți/directori de sucursale) privind rolul societății civile în campaniile electorale. Faptul ca în CIADO sunt membri sau participanți în programele de educație civică, culturală sau spirituală din toate segmentele societății sau simpatizanți și membri de partid, arată dimensiunea societății ca preocupare și nu o temă neapărat politică, dialogul nostru fiind pur social, preocupativ și analitic în ceea ce privește influențarea electoratului pe teme bine definite.
Societatea civilă reprezentativă din România poate influența masiv electoratul indecis sau chiar cel căruia îi repugnă ideea de vot, considerând că nu au ce alege (55-60 %).
Temele privind corupția, ilegalitățile, abuzurile, traficul de droguri, traficul de persoane sunt teme de interes general pentru populație indiferent de opțiunea politică a acestora. Vorbind strict de consumul de droguri și trafic ca abordare politică, putem concluziona că peste 70% dintre părinții ce au copii cu vârste cuprinse între 10-21 ani au o preocupare majoră față de subiect. La nivel politic se așteaptă decizii, reacții ale autorităților politice, guvernamentale și locale, programe clare și concrete pentru copiii lor, dar și o educație a părinților în materie de simptomatologie, comportament față de copiii consumatori etc.
Populația vede doar vorbe și sfaturi de la autorități și nimic concret ca programe politice în materie. Este o temă ce se adresează unui electorat de peste 1,5 milioane persoane ce deja au copii consumatori ocazionali de droguri (6,1 % consumatori ocazionali pe segmentul de vârstă 14-64 ani).
Acest electorat (părinți ai tinerilor consumatori) în general nu participă la vot din motivul că nu au pe cine vota sau de ce să voteze, fiind copleșiți de problemele cu copiii. Dacă un partid ar avea inspirația de a-și asuma această problematică sensibilă, nu ar avea decât de câștigat. Dar vorbind de droguri și trafic, trebuie să și facă real programe naționale sau locale, altfel vor deveni ținta părinților. Dacă la nivel de promisiuni privind autostrăzile, spitalele, pensiile sau salariile părinții le pot accepta, în cazul copiilor nu vor face niciun compromis. ONG-urile ce își au activitatea în domeniul social, umanitar au cea mai mare credibilitate în sânul electoratului, comparativ cu ong-urile targetate ca activitate civică în zona “politică” și ce au doar un segment al electorilor deja poziționat ca preferință politică”, se arată într-un comunicat de presă al Centrului Internațional Antidrog și Drepturile Omului (CIADO).
