Premium
Nimeni nu a reușit încă să călătorească în timp - cel puțin până acum - dar ideea continuă să captiveze comunitatea științifică. Filme precum Terminator, Back to the Future și altele pun în evidență complexitatea călătoriei în timp, generând întrebări fundamentale despre funcționarea universului: cum poți împiedica evenimente trecute fără a afecta propria ta existență, așa cum ilustrează paradoxurile temporale?
Este o problemă deja celebră, cunoscută sub numele de „paradoxul bunicului". Acum câțiva ani, însă, un student la fizică numit Germain Tobar, de la Universitatea Queensland din Australia, a descoperit cum să construiască „pătratul numerelor" pentru a face călătoria în timp viabilă, fără a se lovi de paradoxuri, scrie ilikeit.stirileprotv.ro.
„Legile clasice ale dinamicii spun că, dacă știi care este starea unui sistem la un anumit moment, acest lucru îți poate spune întreaga istorie a sistemului", a explicat Tobar în 2020.
Cu toate acestea, teoria relativității generale a lui Einstein prezice existența buclelor temporale sau a călătoriilor în timp - în care un eveniment poate fi atât în trecut, cât și în viitorul lui însuși - întorcând, teoretic, studiul dinamicii pe dos. Ceea ce arată calculele este că structura spațiu-timp se poate adapta potențial pentru a evita apariția paradoxurilor.
Un exemplu imaginar
Pentru a folosi un exemplu de actualitate, imaginați-vă un călător în timp care călătorește în trecut pentru a opri răspândirea unei boli - dacă misiunea a fost un succes, călătorul în timp nu ar mai avea nicio boală pe care să se întoarcă în timp pentru a o învinge.
Lucrarea lui Tobar a sugerat că boala ar putea apărea totuși în alt mod, pe o altă rută sau printr-o metodă diferită, eliminând astfel paradoxul. Orice ar fi făcut călătorul în timp, boala nu ar fi fost oprită.
Lucrarea lui Tobar nu este ușor de aprofundat pentru cei care nu sunt matematicieni, dar analizează influența proceselor deterministe (fără niciun fel de hazard) asupra unui număr arbitrar de regiuni din continuumul spațiu-timp și demonstrează cum curbele închise în timp (așa cum a prezis Einstein) se pot potrivi atât cu regulile liberului arbitru, cât și cu cele ale fizicii clasice.
Cercetarea a atenuat problema cu o altă ipoteză, potrivit căreia călătoria în timp este posibilă, dar călătorii în timp ar fi restricționați în ceea ce fac, pentru a nu mai crea un paradox. În acest model, călătorii în timp au libertatea de a face orice doresc, dar paradoxurile nu sunt posibile.
Dar oare vom ajunge vreodată să călătorim în timp? Stephen Hawking a crezut cu siguranță că este posibil - și, dacă vom reuși, atunci această nouă cercetare sugerează că am fi liberi să facem orice dorim cu lumea din trecut: aceasta s-ar adapta în consecință.
