DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Terorism și sinucidere

Se crede, adeseori, că teroristul este mânat de fanatismul religios pur și simplu. Că el dorește în mod real să aduc împărăția lui Allah, că dorește viața de apoi promisă martirilor.

Această perspectivă comună, însă, nu rezistă neapărat la observații mai atente. Terorismul islamic înflorește într-adevăr în comunitățile islamice și nu în comunități de altă religie - dar nu există neapărat o corelație între religiozitatea înainte de radicalizare și alegerea de a deveni terorist. Altfel spus, teroriștii nu provin dintre cei mai învățați în ale Coranului și nici dintre cei care se roagă neapărat cel mai des. Cel mai adesea, terorismul se leagă de istoria familială. O dorință de a răzbuna moartea cuiva sau o familie destrămată care lasă tânărul singur și fără sens în viață.

În Europa, categoria cea mai predispusă de a produce teroriști este aceea a musulmanilor de a doua generație. Inițial mai liberali decât părinții lor, ei nu reușesc să se integreze în societate iar frustrarea lor crește din ce în ce mai mult. Actul terorist este gestul suprem de afirmare nu numai în fața lui Allah ci și în fața unei societăți disprețuitoare.

Există date destul de solide care sugerează că mulți teroriști islamici sunt mânați din punct de vedere psihologic de dorințe de autodistrugere și sinucidere. Altfel spus, ei nu aleg să se sinucidă pentru că sunt fanatici ci aleg să devină fanatici în căutarea sinuciderii.

Este greu de estimat câți teroriști se încadrează în această categorie. Experimente psihologice sunt imposibil de făcut, din motive mai mult decât evidente. Dar pare cert că o parte însemnată se încadrează.

Fascinația sinuciderii și autodistrugerii poate să explice inclusiv recrutarea de adepți din rândul celor care nu sunt musulmani. Dacă vrei să te sinucizi, dacă scopul tău este să mori, ce altă religie ce altă sectă în afară de fundamentalismul islamic îți oferă această posibilitate?

De altfel, legătura dintre terorism și moarte nu este specifică religiei islamice. Legionarii români foloseau expresii precum „am îmbrăcat cămașa morții” pentru a descrie destinul pe care și-l asumau intrând în Legiune. Primii teroriști ruși practicau și ei atentatele sinucigașe. Asasinul țarului Nicolae al doilea a murit de aceeași bombă cu care a fost înfăptuit atacul. Dar, evident, niciodată până acum nu a prevalat atât de mult sinuciderea în rândul extremiștilor. Practic, moartea, mai mult chiar decât religia, este marfa pe care o vând organizațiile islamiste. Este relativ cunoscut faptul că atentatorii islamiști au, adeseori, cunoștințe slabe sau chiar greșite în ceea ce privește legea islamică. Dar nici unul nu este în situația să nu înțeleagă că trebuie să moară.

Dar radicalizarea naște radicalizare. Ce s-ar întâmpla, de exemplu, dacă în sânul populațiilor europene ne-islamice ar apărea o doctrină la fel de vehementă la fel de autodistructivă ca aceea a teroriștilor islamici. Nu este greu de bănuit. Dacă unii tineri pierduți sunt dispuși să facă un pas atât de mare precum renunțarea la propria credință numai pentru a da un sens vieții lor prin moarte, cu cât mai mare va fi succesul unei unui fanatism cu elemente familiare.

Din fericire, un asemenea moment nu pare să fie aproape. Dar riscul există.

Acum câteva zile, Roberto Pirrone, a decis să își curme viața pe un pod din Florența. Din motive economice, după cum a declarat mai târziu polițiștilor. În loc să se sinucidă, în schimb, a ales să tragă într-un senegalez din mulțime. Până la urmă, crima a reușit, sinuciderea a eșuat, iar acum atacatorul este în custodia poliției. În 2011, în același oraș, Giuseppe Quattrochi a ucis prin împușcare alți doi senegalezi înainte de a se sinucide.



ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.