Planurile lui Stolojan pentru europarlamentare. Pe cine vede președinte/ Interviu

Autor:

Publicat: 02/02/2014 14:18

Fostul premier şi-a exprimat speranţa că românii se vor lăsa convinşi de mesajele bazate pe argumente reale şi nu de cele politicianiste, populiste, lipsite de conţinut. Totodată, europarlamentarul PDL a afirmat că îl vede pe Cătălin Predoiu drept cel mai potrivit candidat pentru alegerile prezidenţiale. Domnule europarlamentar, se apropie alegerile pentru legislativul european. Ce aşteptări aveţi din acest punct de vedere şi totodată ce previziuni aveţi pentru anul politic european 2014? Theodor Stolojan: Îmi doresc ca aceste alegeri pentru legislativul european să declanşeze, în toate statele membre, o dezbatere cu privire la problemele reale ale Uniunii Europene, ale cetăţenilor fiecărui stat membru care au şi calitatea de cetăţeni europeni. Mă aştept ca, în aceste dezbateri, să primeze argumentele şi nu poziţiile politicianiste care transformă orice dialog, într-un dialog al surzilor. Dacă dorim să convingem cetăţenii să meargă la vot - pentru că ştiţi, prezenţa e cam scăzută la alegerile pentru Parlamentul European - atunci va trebui să punem în dezbatere problemele cu care cetăţenii şi statele membre se confruntă şi la care Uniunea Europeană, prin reglementările şi programele sale, poate contribui la rezolvarea acestora. Îmi exprim speranţa că este posibil şi în România acest lucru - să avem o dezbatere publică electorală, bazată pe argumente. Pe câte locuri mizează PDL la alegerile europarlamentare din mai şi cât de probabilă vedeţi o alianţă a dreptei pentru alegerile europarlamentare cu Forţa Civică şi cu Mişcarea Populară? Theodor Stolojan: Noi considerăm că poziţia Partidului Democrat Liberal a fost clară de la bun început - şi anume PDL îşi propune să meargă pe cont propriu în această campanie electorală, în alegerile pentru Parlamentul European, şi orice discuţie despre unificarea forţelor de centru-dreapta să fie după aceste alegeri. Sigur că Forţa Civică, Mişcarea Populară, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat îşi au propriile strategii pentru participarea la alegerile pentru PE şi este bine că există şi aceste forţe politice, pentru că ele relevă un potenţial care există pe partea dreaptă a spectrului politic. Noi, PDL, ne propunem să obţinem minimum 8 deputaţi în Parlamentul European. Veţi candida pentru un nou mandat în luna mai? dacă da, cu ce mesaj vă veţi prezenta în faţa alegătorilor? Theodor Stolojan: Da, am luat această decizie să candidez din nou pentru Parlamentul European, iar mesajul pe care îl voi prezenta în faţa românilor este acela că viaţa lor de zi cu zi este influenţată mult de deciziile care se iau la nivel european. România are la dispoziţie, în perioada 2014-2020, fonduri europene în sumă de 39,9 miliarde euro, precum şi reglementări europene care pot schimba în bine viaţa noastră. Este vorba de standardul nostru de viaţă. Ceea ce ne dorim cu toţii este ca, într-o perioadă rezonabilă de timp, să ajungem şi noi la un standard de viaţă similar celui din ţările dezvoltate din UE, iar acest lucru presupune nu numai o noţiune abstractă, ca produsul intern brut pe locuitor, ci şi faptul ca orice localitate omenească din România, indiferent că e oraş sau sat, să dispună de apă potabilă, de sisteme de canalizare, de sisteme de depozitare, prelucrare a deşeurilor, presupune civilizaţie. Oamenii când se gândesc la UE, nu trebuie să se gândească în mod abstract, trebuie să se gândească că peste două milioane de români lucrează în alte state membre ale UE, într-un cadru creat de reglementările europene, că drepturile lor pot fi apărate apelând la reglementările europene şi la instituţiile europene, iar, când discutăm de apărarea drepturilor, în prima linie se află Parlamentul European. Iar în PE, vor fi deputaţii pe care oamenii, prin votul lor, îi vor trimite. În consecinţă, oamenii trebuie să vadă cine sunt candidaţii pentru PE pe care îi propune fiecare partid politic, ce au făcut aceşti oameni până să fie propuşi candidaţi. A fost ceva de capul lor sau, pur şi simplu, se trezesc pe această listă, puşi de partidele politice pe fel de fel de considerente? Deci trebuie ca românii să se uite la fiecare candidat - ce a făcut acesta în viaţa lui, înainte de a dori să fie parlamentar european? Sau, dacă a fost parlamentar european într-un mandat, a reuşit măcar o dată, în cinci ani, să fie raportor al PE? În cazul în care voi primi un nou mandat din partea oamenilor pentru PE, voi promova şi voi susţine interesele cetăţenilor români şi ale României în PE şi voi contribui la dezvoltarea Uniunii Europene, convins fiind că această dezvoltare răspunde în cel mai înalt grad intereselor noastre. România nu poate decât să fie avantajată de existenţa unei Uniuni Europene mai puternice, mai eficiente şi mai democratice. Aţi deţinut, în acest mandat, funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru Probleme economice şi monetare a Parlamentului European. Intenţionaţi să vă continuaţi activitatea în această comisie într-un eventual nou mandat? Theodor Stolojan: Da, este una dintre cele mai importante comisii din PE, este comisia în care au avut loc dezbateri intense, cu privire la modul în care trebuie dezvoltată guvernanţa economică la nivel european, ţinând seamă de ceea ce ne-a arătat criza aceasta tuturor statelor membre, cetăţenilor - şi anume că, dacă dorim ca Uniunea Europeană să meargă înainte, atunci trebuie să întărim guvernanţa economică europeană. Şi acest lucru a fost realizat. Şi aş dori să îmi continui activitatea şi în Comisia pentru Buget, cele două comisii fiind complementare şi axate pe o tematică preponderent economică. Care sunt dosarele majore din domeniul economic şi financiar, care dintre aceste dosare credeţi că vor rămâne în sarcina viitorului parlament? Theodor Stolojan: Aş vrea să încep cu o problemă de care m-am ocupat foarte mult în ultimii trei ani şi, anume, în baza noului sistem european de guvernanţă economică, există un proces denumit ' semestrul european', în cadrul căruia are loc coordonarea politicilor economice şi fiscale ale statelor membre, iar eu, din partea conducerii Comisiei pentru Probleme economice şi monetare, ca vicepreşedinte, am avut ca atribuţie şi întărirea cooperării între parlamentele naţionale şi Parlamentul European. În această calitate, de vicepreşedinte, am condus lucrările a două conferinţe ale reprezentanţilor comisiilor de specialitate din parlamentele naţionale şi am insistat foarte mult ca parlamentele naţionale să fie implicate în analiza programelor de convergenţă sau de stabilitate economică, după caz, şi a programelor naţionale de reformă, din momentul în care ele sunt elaborate de către guvernele statelor membre şi transmise spre examinare Comisiei Europene. Cu alte cuvinte, parlamentele naţionale să fie implicate, încă din prima parte a anului, în examinarea acestor proiecte de programe şi nu la sfârşitul anului, cum se procedează în prezent, când la parlamentele naţionale ajung proiectele de buget pe anul viitor. De fapt, coordonatele principale ale proiectelor de bugete pe anul viitor, în fiecare stat membru, sunt deja examinate, coordonate în prima parte a anului, la nivelul Comisiei Europene. Deci, am insistat foarte mult pe manifestarea acestui rol al parlamentelor naţionale în cadrul semestrului european. Cu alte cuvinte, discutăm de fundamentul democratic al procesului de coordonare a politicilor economice şi fiscale ale statelor membre. O altă problemă care va trebui, în continuare, urmărită în viitorul mandat ţine de desăvârşirea Uniunii Economice şi Monetare. Acum, au fost făcuţi paşi însemnaţi pentru realizarea uniunii bancare, dar lucrurile sunt încă de clarificat, în ceea ce priveşte uniunea fiscală, uniunea economică. De exemplu, la ora actuală, România este dezavantajată radical de lipsa unei pieţe unice a energiei, în special a energiei electrice, a gazului natural. Spre exemplu, se discută în ghilimele de liberalizarea pieţei gazelor naturale în România, care, în fapt, nu înseamnă decât alinierea la cel mai mare preţ plătit de România la importul de gaze. Din ce cauză? Din cauză că nu avem o piaţă unică a gazului natural în Europa! Dacă am avea o asemenea piaţă unică, România ar avea posibilitatea de aprovizionare cu gaz natural din mai multe surse şi nu am fi, ca să spun aşa, puşi în faţa unei singure opţiuni - importul de gaz natural din Rusia, care, după cum ştiţi, practică preţuri diferite în funcţie de ţara care cumpără, de relaţiile pe care le are cu ţara care cumpără gaze naturale. Deci, iată o problemă, piaţa unică a energiei, care va trebui rezolvată în viitorul mandat. Tot în viitorul mandat, aş vrea să subliniez o altă problemă care a stat în atenţia mea foarte mult în actualul mandat, dar care nu este încă rezolvată - problema paradisurilor fiscale. România pierde miliarde de euro prin faptul că, nu numai România, ci şi Uniunea Europeană în ansamblu, acceptă ca o serie de firme înregistrate în paradisuri fiscale să facă tranzacţii pe teritoriul Uniunii Europene, în condiţiile în care statele-paradisuri fiscale nu doresc să încheie acorduri de transparenţă fiscală cu UE. Adică, cu alte cuvinte, aceste state-paradisuri fiscale nu doresc să declare veniturile din orice sursă realizate de cetăţenii şi firmele cu conturi în aceste paradisuri fiscale. Cine urmăreşte luările mele de cuvânt, în plenarele Parlamentului European, în şedinţele Comisiei pentru Probleme economice şi monetare, poate constata că am insistat permanent asupra acestei probleme, pentru că eu consider că, în secolul XXI, nu mai putem accepta ca oameni obişnuiţi, oameni simpli care muncesc cinstit să plătească impozite şi taxe, în timp ce o mână de indivizi, lipsiţi de orice sentiment cetăţenesc faţă de ţara în care trăiesc, să-şi ascundă veniturile în diferite paradisuri fiscale. Deci iată o problemă care rămâne deschisă pentru mandatul următor. După cum tot deschisă, pentru viitorul mandat, rămâne problema reindustrializării Europei, pentru că, în prezent, are loc un fenomen extraordinar de interesant şi anume o serie de activităţi industriale, care până acum se realizau în China, în alte ţări din Asia de Sud- Est, încep să revină în ţările dezvoltate. Dar, din păcate, Europa, printr-o serie de politici pe care le promovează, nu este încă acel magnet care să atragă acele investiţii, prin care s-ar putea realiza reindustrializarea Europei. Sigur, sunt şi altele, dar eu am punctat aici câteva care pe mine mă interesează, în mod deosebit, în cadrul Comisiei pentru Probleme economice şi monetare. În contextul în care vorbim de activitatea din Parlamentul European, puteţi să ne spuneţi cam care este modul de lucru al unui europarlamentar? Theodor Stolojan: Este o întrebare bună deoarece, în perioada care urmează, până la alegerile pentru PE, sigur că va fi analizată activitatea fiecărui europarlamentar. Şi aici este important de văzut care sunt criteriile de judecată. Fără criterii, poţi fi indus în eroare de un anumit 'activism parlamentar', care se practică şi în PE. De exemplu, cea mai importantă activitate pentru un europarlamentar este să devină raportor al PE, ceea ce înseamnă să răspunzi şi să conduci activitatea privind un raport al PE asupra unei probleme. Dar şi raportorii PE se diferenţiază în funcţie de natura raportului: legislativ, care transpune în viaţă competenţa de co-decizie a PE, exercitată împreună cu Consiliul şi, în final, devine legislaţie europeană; şi alte rapoarte ale PE, nelegislative care, de regulă, exprimă poziţia politică a PE faţă de o problemă sau alta, urmând ca Comisia Europeană să aprecieze dacă este sau nu necesară iniţierea unei propuneri legislative. Raportul legislativ este singurul care parcurge întregul proces legislativ - dezbaterea în grupurile politice, dezbaterile şi vot în comisia de specialitate, negocierea trilaterală - PE, Consiliul şi Comisia -, dezbatere şi vot în plenul PE. Deci, dacă ne uităm la activitatea unui europarlamentar, va trebui să vedem, în primul rând, dacă a fost raportor al PE, şi acest lucru e foarte simplu, deschizând pagina, site-ul Parlamentului European şi uitându-ne la activitatea parlamentară din dreptul fiecărui europarlamentar. Putem vedea imediat dacă a fost raportor, în primul rând, pentru rapoarte legislative. Asta este o mare răspundere. Eu am fost raportor al PE pentru patru rapoarte legislative, din care două au fost foarte dificile, cu negocieri foarte lungi. De exemplu, la un raport, care se referă la un program de finanţare, pe perioada 2014 - 2020, a unor organizaţii care se ocupă cu elaborarea standardelor internaţionale de contabilitate şi de audit, procesul legislativ a durat un an de zile. Câteva luni bune a durat negocierea la nivelul Consiliului, Comisiei şi a PE, necesară pentru ajungerea la un compromis acceptabil, care să ne dea garanţia calităţii şi bunei guvernanţe în activitatea acestor organizaţii. Dacă iei ca reper luările de cuvânt în plenul PE, cele care contează foarte mult sunt poziţiile exprimate la rapoartele în care eşti implicat, fie în calitate de raportor al PE, fie ca raportor de opinie al comisiei din care faci parte, fie ca raportor 'alternativ' al grupului politic din care faci parte, atunci când raportorul PE face parte din alt grup politic. În rest, evident, poţi să exprimi o poziţie, în scris sau verbal, faţă de orice raport aflat pe agenda PE. În concluzie, evaluarea activităţii unui europarlamentar necesită criterii, analiză şi atenţie. Credeţi că marile teme de campanie în ţările UE vor fi axate pe astfel de mesaje sau mai degrabă vor prima cele populiste, naţionaliste? Theodor Stolojan: Ca să mă exprim în cazul României, depinde foarte mult de calitatea celor care vor fi în dezbateri, de cunoaşterea problematicii europene. Cum deja am afirmat, sper ca să putem avea o dezbatere pe argumente şi nu una politicianistă, care să fie scufundată în acuze, în declaraţii fără acoperire şi aşa mai departe. Dacă ne referim însă la nivelul Uniunii Europene, la nivelul statelor membre în general, sigur că vor fi probleme serioase cu partidele populiste, partidele de extremă dreaptă sau stângă, pentru că această criză, iată suntem în al cincilea an, a slăbit destul de mult încrederea în capacitatea instituţiilor europene de a rezolva problemele oamenilor care au suferit şocul acestor crize. Fără informaţia necesară, fără o dezbatere pe argumente, va fi foarte greu de apreciat de către milioane de cetăţeni ce putea să facă Uniunea Europeană, ce resurse va avea şi ce a făcut efectiv Uniunea Europeană pentru ca statele membre să depăşească problemele generate de criză. Consideraţi că vor exista schimbări majore în viitorul Parlament European? Există riscul unei ascensiuni semnificative a forţelor extremiste şi populiste europene? Theodor Stolojan: Există sondaje făcute din care rezultă creşterea ponderii în parlament a deputaţilor care fie că văd un rol redus al Uniunii Europene, fie că sunt efectiv împotriva Uniunii. Cu toate acestea, aceleaşi sondaje arată că principalele forţe politice din Parlametul European, respectiv grupurile politice ale PPE, S&D, ALDE, vor avea o majoritate suficientă pentru a putea dezvolta în continuare proiectul european. Va fi însă necesară o mai mare cooperare între grupurile partidelor politice care sunt pro Europa. Este un fapt îmbucurător că, prin intrarea Croaţiei în UE, numărul statelor membre a ajuns la 28, iar prin acceptarea Letoniei în zona euro, numărul statelor membre din această zonă se ridică la 18. Prin urmare, proiectul european este, în continuare, atractiv. Ce şanse credeţi că are candidatul PPE la preşedinţia Comisiei Europene, care va intra în competiţie cu cel al socialiştilor europeni - Martin Schultz, pentru care există şi susţinere la Bucureşti? Theodor Stolojan: În buna tradiţie a partidelor socialiste, dl. Schultz este singurul candidat. În cadrul PPE-ului, avem un proces de identificare şi de selecţie a candidatului pentru preşedinţia Comisiei Europene. Deocamdată, ştim că UMP din Franţa a anunţat candidatura actualului comisar Michel Barnier. Avem informaţii că şi foştii prim-miniştri Junker şi Dombrovskis doresc să candideze. S-ar putea să apară şi al patrulea candidat. Congresul PPE, care va avea loc la Dublin, în prima parte a lunii martie, va desemna un candidat. Noi credem că procesul de selecţie a unui candidat în PPE este real, solid, transparent, iar candidatul va avea cele mai mari şanse de succes. Consideraţi, în acelaşi timp, că PPE va plăti sau va fi asociat cu faptul că a promovat o politică de austeritate mai drastică pentru ieşirea din criza economică şi financiară? Theodor Stolojan: În ceea ce priveşte măsurile de austeritate, eu iau cazul PDL-ului. Am plătit un preţ greu la alegerile locale şi parlamentare din anul 2012. Întrebarea era următoarea, la care românii ar fi trebuit să-şi dea răspuns: când România avea aproape 100 de miliarde de euro datorie externă, făcută în cea mai mare parte de firmele private şi populaţie, credite în euro, franci eleveţieni etc, ce s-ar fi întâmplat dacă România nu lua acel împrumut de 20 de miliarde de euro, dacă nu lua măsurile severe de restabilire a echilibrelor economice şi bugetare, grav deteriorate de guvernarea PNL, susţinută de PSD, şi s-ar fi depreciat moneda naţională, ar fi ajuns la 5, la 6 lei un euro? Ar fi fost un dezastru pentru firme, pentru gospodării, populaţie. Şi aşa, avem credite neperformante de 21 % din volumul total al creditelor. Dar aceasta este o judecată, cum spun ziariştii, contrafactuală, pe care populaţia nu dă doi bani. Ea ştie foarte bine că cei din sectorul bugetar au pierdut 25 % din leafă, cei care aveau nişte drepturi, beneficii sociale au pierdut şi ei ceva bani, şi aşa mai departe. Şi pentru asta au sancţionat Partidul Democrat Liberal. Dacă privim însă la nivelul Uniunii Europene, situaţia se schimbă fundamental. În primul rând, Germania, sub cancelarul Angela Merkel, a trecut mai bine de criză. Prin urmare, partidul doamnei Angela Merkel va performa bine. Dacă ne uităm în Spania, în Grecia, în Irlanda, în Portugalia, ţări în care criza a lovit foarte puternic, partidele care astăzi se află la guvernare şi scot aceste ţări din criză - Irlanda a ieşit deja din programul de asistenţă, Spania a ieşit şi ea, Portugalia va urma - sunt conduse de partide care fac parte din Partidul Popular European. Ne aşteptăm ca cetăţenii din aceste ţări să acorde o şansă, în cotinuare, candidaţilor propuşi de către aceste partide. În Franţa, dacă ne uităm, lucrurile nu merg prea bine pentru partidul socialist al dlui Hollande. La nivelul Uniunii Europene, sondajele arată că PPE va trimite mai mulţi candidaţi în PE decât Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D). Sigur, nu va mai fi diferenţa atât de mare cât a fost în actualul mandat, dar grupul deputaţilor din PPE va fi totuşi mai mare decât cel al socialiştilor şi democraţilor. În ultima perioadă, se discută foarte mult despre rolul troicii - Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană - ca instrument decident central în aplicarea măsurilor impuse prin programul de asistenţă financiară al UE în ţări ca Grecia, Portugalia, Spania sau Cipru. Credeţi că actualul cadru de acţiune al troicii ar trebui modificat sau chiar desfiinţat? Theodor Stolojan: Aici am un punct de vedere foarte clar, bazat pe propria mea experienţă, ca unul dintre negociatorii reeşalonării datoriei externe a României din anii 1982, 1983, precum şi din activitatea desfăşurată în domeniul restructurării şi privatizării în ţări din fosta Uniune Sovietică, în cei şase ani, cât am lucrat la Banca Mondială. Spre deosebire de o întreprindere ajunsă în dificultăţi financiare, care nu se mai poate împrumuta de nicăieri, la costuri rezonabile, care nu este viabilă şi dă faliment, o ţară aflată în aceeaşi situaţie nu dă faliment. Ea poate intra în încetare de plăţi, dar continuă să existe. Iar răspunderea nu este numai a ţării super-îndatorată, ci şi a creditorilor. Prin urmare, ţara debitoare şi creditorii trebuie să ajungă la un acord prin care să dea răgaz ţării respective să ia măsurile de ajustare, denumite de cei mai mulţi, de austeritate, şi, ceea ce este esenţial, să pună în concordanţă capacitatea ţării de a genera resurse cu obligaţiile în contul datoriei externe. Acest proces poate conduce şi la pierderi pentru creditori, aşa cum s-a întâmplat în cazul Greciei. Acum, noutatea a fost intrarea în dificultăţi financiare a unor ţări dezvoltate, din zona euro, cu datorii externe masive, care nu mai puteau folosi deprecierea monedei naţionale pentru ajustare (şi sărăcirea populaţiei pe această cale), ci trebuiau să recâştige competitivitatea prin reducerea costului factorilor de producţie. Deci, putem discuta foarte mult despre troică, pot fi aduse unele îmbunătăţiri procesului-transparenţă etc.-dar, indiferent despre ce discutăm, nimeni nu poate înlocui efortul de ajustare pe care trebuie să-l facă ţara respectivă, superîndatorată, şi care înseamnă, în expresie populară deja, 'austeritate', efortul pe care trebuie să-l facă creditorii, care poartă şi ei partea lor de vină. Discuţiile sunt bune, dar nu pot ocoli realităţile. În astfel de situaţii, solidaritatea celorlalte state membre din UE, intervenţia Băncii Europene Centrale, a FMI, a Băncii Mondiale au fost salutare. Care consideraţi că sunt principalele dvs realizări în acest mandat? Aveţi ceva să vă reproşaţi? Theodor Stolojan: De reproşat, întotdeauna îţi poţi reproşa, dar sigur că acţionezi într-un anumit context, mai ales în Parlamentul European. De exemplu, faptul că PE a aprobat două rezoluţii prin care şi-a exprimat poziţia politică - că România şi Bulgaria trebuie acceptate în spaţiul Schengen -, iar aceste rezoluţii au fost ignorate de unele state membre, pentru că, din păcate, decizia de acceptare în spaţiul Schengen trebuie să aibă unanimitatea statelor membre, şi am avut câteva state care s-au opus de mai multe ori. Evident, că şi noi am ajutat de fiecare dată - fie cu lovitura de stat de acum doi ani, fie cu încercarea de modificare a Codului penal, din decembrie 2013. Deci am o insatisfacţie că două rezoluţii ale PE în favoarea României şi Bulgariei au fost ignorate. Legat de Schengen, vreau să subliniez că cei mai afectaţi cetăţeni sunt cei care muncesc în afară şi care, de sărbători, vin în România cu automobilele şi stau la cozile acelea infernale, trecând din Ungaria în România. Deci şi cetăţenii sunt afectaţi, dar gândiţi-vă la importatorii şi exportatorii români, care, ori de câte ori, intră-ies dintr-un stat membru Schengen, pierd timp la documentaţie, controale şi aşa mai departe. Dunărea, în loc să fie un magnet de investiţii între noi şi Bulgaria, este graniţă în continuare! Pentru că România şi Bulgaria nu sunt în Schengen! Cu atât mai gravă, faţă de cetăţenii români şi faţă de firmele de export-import, este atitudinea guvernului actual, care, prin vocea primului ministru, a declarat că nu îşi mai propune o dată pentru intrarea în Schengen. De asemenea, am o insatisfacţie că, deşi, atât în sesiunile plenare ale PE, cât şi în şedinţele Comisiei pentru Probleme economice şi monetare, am propus, de mai multe ori, să blocăm activitatea în spaţiul Uniunii Europene a companiilor înregistrate în paradisuri fiscale, care nu vor să încheie acorduri de transparenţă fiscală cu Uniunea Europeană, această propunere nu a avut sorţi de izbândă, pentru că lobby-ul făcut de aceste companii la nivelul instituţiilor europene este foarte puternic. Cred că, în final, Uniunea Europeană va ajunge la o asemenea decizie. Există asemenea insatisfacţii. Sigur, dacă mă întrebaţi însă despre ceea ce am făcut în PE, cinci ani de zile, recapitulez - am fost raportor al PE pentru patru rapoarte legislative. Dintre acestea, două au necesitat o perioadă lungă pentru a ajunge în plenul PE. Este vorba de programul 'Fiscalis 2014-2020' pentru finanţarea cooperării între autorităţilor fiscale din toate statele membre, unde am reuşit să focalizez acest program pe combaterea evaziunii fiscale, a fraudei fiscale şi a planificării fiscale agresive. Al doilea, la care deja m-am referit, este raportul legislativ pentru finanţarea organizaţiior care stabilesc standarde internaţionale de contabilitate şi audit. Toate datele care provin de la firme, pe baza cărora, noi analizăm indicatorii economici şi financiari, depid de calitatea acestor standarde. Personal, am peste 90 de intervenţii în sesiunile plenare, intervenţii în care m-am axat pe probleme care răspund intereselor României şi ale cetăţenilor. De exemplu, am atras atenţia că UE doreşte să fie înaintea lumii în legătură cu măsurile pentru a răspunde la provocările generate de schimbările climatice - reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea ponderii energiei din surse regenerabile. Am atras atenţia şi am insistat de mai multe ori, în luările mele de cuvânt la diverse rapoarte, că UE trebuie să fie înainte, deci un rol de lider în această direcţie, dar cu un pas înainte, nu cu doi, nu cu trei pentru că, dacă Rusia, China, SUA nu răspund şi ele în aceeaşi manieră, atunci costurile generate de această politică europeană practic scot din Europa industriile consumatoare de energie -industria oţelului, industria petrochimică etc, le fac necompetitive. Am luat, totodată, şi atitudine vizavi de această agitaţie isterică pur şi simplu, vizavi de aşa-zisă năvală a românilor în alte state membre de la 1 ianuarie 2014. Vreau să mai amintesc de două acţiuni la care am contribuit direct în susţinerea intereselor României cu efecte pozitive directe. Au fost inundaţiile acelea din nordul ţării, care au afectat în special judeţele Suceava, Iaşi, Botoşani, şi atunci am invitat aici preşedinţii de consilii judeţene, la vremea respectivă, în cadrul Comisiei pentru Buget, care şi-au susţinut punctul de vedere pentru acordarea unui ajutor financiar din fondul de solidaritate care există la nivelul UE. Şi România a beneficiat de bani din acest fond pentru repararea drumurilor, podurilor şi a altor elemente de infrastructură distruse de inundaţii. A doua acţiune în care m-am implicat direct a fost foarte recentă, la sfârşitul anului trecut: Consiliul European a hotărât ca ţările care au acorduri de asistenţă financiară să poată beneficia de o creştere a cotei de finanţare din fondurile europene cu 10 puncte procentuale. În momentul în care mi-a ajuns în mână un document, care trebuia să transpună în reglementare europeană această hotărâre politică a Consiliului European, am constat că unele state membre, care sunt net contribuitoare la bugetul UE, au introdus o prevedere potrivit căreia statele membre, cu acorduri de asistenţă financiară de tip preventiv, cum este cazul României, să nu beneficieze de această creştere de cotă. Când am sesizat acest lucru, am atenţionat Guvernul României. În acea întâlnire, dintre conducerea PDL-ului şi primul ministru, am rugat guvernul să fie atent şi să elimine această prevedere. La nivelul PE, împreună cu alţi colegi, s-a asigurat eliminarea acelei prevederi restrictive pentru România. Am făcut un calcul, pentru România, înseamnă reducerea efortului făcut de firme sau de instituţii, primării care apelează la fonduri structurale, la fonduri de coeziune, între 1,2 şi 1,5 miliarde de euro, în primii doi ani: 2014 - 2015. Deocamdată, această facilitate priveşte doar primii doi ani ai actualului cadru financiar multianual 2014-2020. Experienţa mea în domeniul economic şi financiar mi-a permis să sesizez, în timp util, această 'şopârlă' introdusă în proiectul de reglementare europeană. Alegerile europene sunt în acest an un preambul pentru alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului. Care este tipul de preşedinte de care credeţi că are nevoie România în stadiul de evoluţie politică, economică şi socială în care se află? Theodor Stolojan: tipul de preşedinte de care România are nevoie este Cătălin Predoiu. E un om echilibrat, un om care a demonstrat că este eficient în domeniul foarte sensibil pe care l-a gestionat de ministru al justiţiei, e un om care a intrat în politică nu pentru a face bani, pentru că el, înainte de a fi ministru, a avut o carieră de succes ca avocat într-o casă importantă de avocatură. Este un om care a intrat în politică efectiv considerând că poate face ceva bine pentru România şi pentru cetăţenii României. Am reuşit să-l cunosc mai bine de când a intrat în PDL. Candidatura dânsului, după cum ştiţi, a fost o candidatură rezultată şi în urma unei competiţii interne în PDL. Cu alte cuvinte, are susţinerea întregului partid. Ce şanse credeţi că ar avea un tehnocrat precum Mugur Isărescu? Theodor Stolojan: El a mai încercat, dacă vă amintiţi, în anul 2000, când, ca şi acum, se bucura de o credibilitate ridicată. În momentul în care şi-a declarat intenţia că doreşte să candideze ca independent, dar susţinut de Convenţie, a ieşit al patrulea. Dânsul a învăţat, cred, că la primul pas pe care îl face în această competiţie politică, intră în malaxorul partidelor politice. De aceea, este şi extrem de prevăzător şi reţinut în legătură cu acest subiect, în afară de problema vârstei pe care dânsul o invocă. Chiar dacă contextul este altul, modul în care evoluează guvernarea USL, adică PSD, PNL, UNPR şi PC, întrece, în rău, chiar cele mai pesimiste aşteptări, prin atacurile repetate la adresa statului de drept şi mărirea poverii fiscale pe mediul de afaceri şi cetăţeni. AGERPRES

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!