Premium
Fostul judecător CCR, Toni Greblă, a declarat că nu poate fi vorba despre un conflict constituțional generat de faptul că premierul Dăncilă nu a anunțat președintele privind delegarea atribuțiilor pe perioada absenței sale, întrucât astfel de chestiuni vizează doar bunele practici între instituții.
„În niciun caz (nu este vorba de un conflict, n.r.), Curtea Constituțională nu este chemată să rezolve orice neînțelegere între decidenții politici sau administrativi ai țării. Curtea Constituțională are un mandat constituțional și se pronunță pe conflicte de competență, restul sunt bune practici și colaborarea loială între instituțiile statului. Nu trebuie să reglementăm nici legea și nu trebuie să intervină CCR atunci când, spre exemplu, premierul se deplasează pentru o jumătate de zi acasă. Sunt chestiuni care ar trebui rezolvate pe colaborarea loială între autoritățile statului. Din păcate, conflictul acesta politic, care este generat în special de atitudinea președintelui României, implică Curtea Constituțională în astfel de situații, ceea ce este de nedorit. Nu poate fi vorba de un conflict, atâta vreme cât premierul a plecat în vacanță. Care ar fi conflictul, ce s-a blocat la nivelul funcționării instituțiilor statului? Absolut nimic, este vorba de bune practici politice și administrative și de colaborarea între instituțiile statului”, a declarat, pentru MEDIAFAX, fostul judecător CCR, Toni Greblă.
Precizările vin după ce Klaus Iohannis a cerut, vineri, Curții Constituționale să soluționeze un conflict juridic între premier și președinte, după ce Viorica Dăncilă și-a delegat atribuțiile în perioada 6-13 august, președintele considerând că premierul trebuie să își exercite în permanență funcția sau să anunțe delegarea.
"Rolul constituțional și specificul atribuțiilor prim-ministrului presupun ca acesta să își exercite atribuțiile permanent și neîntrerupt oriunde s-ar afla, inclusiv în vacanță. Însă, ori de câte ori acesta ar aprecia că se află într-o imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, chiar și cu acest prilej, devin incidente prevederile constituționale referitoare la interimatul funcției de prim-ministru", se arată în sesizarea președintelui Klaus Iohannis.
Sesizarea este făcută ca urmare a deciziei premierului Viorica Dăncilă de a-și delega atribuțiile în perioada 6- 13 august 2018, viceprim-ministrului Paul Stănescu. Klaus Iohannis acuză faptul că delegarea nu a fost anunțată și la nivelul președintelui.
"Prin omisiunea Prim-ministrului României de a aduce la cunoștința Președintelui României imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile în perioada 6-13 august 2018 și acțiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuțiile de prim-ministru prin emiterea unui act (Decizia nr. 247/2018) cu depășirea competențelor stabilite de Legea fundamentală, s-a ivit un conflict juridic de natură constituțională între cele două autorități, pentru motivele expuse în cele ce urmează. Procedând în acest mod, Prim-ministrul României se situează în afara cadrului constituțional prevăzut de art. 107 alin. (3) din Constituție. Totodată, prin această conduită, prim-ministrul a încălcat și prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală în componenta sa referitoare la supremația Constituției, precum și principiul colaborării loiale, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale", se mai arată în sesizarea la CCR.
Astfel, conflictul juridic de natură constituțională rezidă în mod direct din textul Constituției, respectiv din dispozițiile art. 107 alin (1) - (3) coroborate cu cele ale art. 85 alin. (1), anunță Administrația Prezidențială, ce prevăd:
- Art. 85 alin. (1) - Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
- Art. 107 alin. (1) - (3) - (1) Primul-ministru conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuțiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaților sau Senatului rapoarte și declarații cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate. (2) Președintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru. (3) Dacă primul-ministru se află în una dintre situațiile prevăzute la articolul 106, cu excepția revocării, sau este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, Președintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilității exercitării atribuțiilor, încetează dacă primul-ministru își reia activitatea în Guvern.
"Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituțională vizează posibilitatea prim-ministrului de a desemna un alt membru al Guvernului în vederea exercitării cu caracter temporar a atribuțiilor de prim-ministru, în condițiile în care Președintele României are, potrivit art. 107 alin. (3) din Constituție, competența de a desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, în situația în care prim-ministrul se află în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, aspect ce se subsumează unui raport de drept constituțional pur. În acest cadru, Curtea Constituțională urmează să analizeze și să stabilească întinderea și conținutul sintagmei “imposibilitate de a-și exercita atribuțiile” din cuprinsul art. 107 alin. (3) prin raportare și la art. 110 alin. (2) din Constituție. Fiind în prezența unor raporturi constituționale între Prim-ministrul României și Președintele României, dezlegarea prezentei probleme litigioase nu intră în competența altor autorități și instituții publice, ci doar în competența de soluționare a Curții Constituționale, în conformitate ", solicită președintele.
