Premium
După Eugen Pârvulescu de la Teleorman a venit vremea lui George Stângă de la Galați să schimbe tabăra în meciul dintre actualul președinte al Partidului Național Liberal, Ludovic Orban și actualul prim-ministru, Florin Cîțu.
Într-o lume normală ne-am pune toți întrebarea: dar ce îi determină pe acești lideri locali să oscileze între cele două tabere înainte să existe două moțiuni sau o dezbatere? Dacă reluăm primele numărători, vom observa că atât Pârvulescu, cât și Stângă, erau numărați în echipa Orban. Un lucru care denotă că ar fi existat o serie de negocieri înaintea alegerilor locale din interiorul PNL. După recâștigarea mandatelor însă o parte dintre acești lideri, pe care i-am tot văzut prin presă, au sărit în brațele actualului prim-ministru.
Formula de trecere a devenit una brevetată. Poză cu Florin Cîțu și un text suficient de evaziv, cât să te prinzi că a schimbat tabăra, dar în același timp, cât să nu rămână drept urmă adânc impregnată, dacă Florin Cîțu va pierde alegerile. Mesaje sub forma: susțin echipa câștigătoare sau susțin reforma sau susțin suflul nou pot fi regăsite în majoritate mesajelor transmise de cei considerați astăzi în PNL drept trădători.
De ce nu avem mesaje directe de genul: susțin Florin Cîțu pentru funcția de președinte al PNL? În primul rând, pentru că ei nu cred într-o astfel de poziționare categorică, deoarece nu sunt convinși că cel pe care îl susțin are vreo șansă sau că el ar fi liderul de care partidul și filiala pe care o conduc are nevoie. În al doilea rând, pentru că joacă la două capete și vor să scape rapid de această poziționare imediat după ce se termină alegerile. În al treilea rând, pentru că numele Florin Cîțu nu înseamnă nimic în rândul membrilor de bază ai PNL, iar aceștia din urmă nu ar înțelege gestul omului pe care l-au votat să îi conducă la județ.
Majoritatea liderilor care au trecut brusc în tabăra Florin Cîțu sunt lideri de carton care nu controlează organizația. Exemplele sunt suficiente și ne relevă o imagine nouă a unui PNL care are toate șansele să se rupă în două dacă Florin Cîțu va câștiga alegerile. Mircea Fechet la Bacău, Liviu Voiculescu la Olt, Eugen Pârvulescu la Teleorman, Alexandru Muraru la Iași sau Ciprian Ciucu la București sunt exemple de lideri care nu controlează nici pe departe organizațiile, iar din cauza acestui lucru sunt dispuși să facă multe compromisuri pentru a-și menține funcția. Dar, compromisul trebuie să fie de ambele părți. Pe de o parte, trebuie să joace cartea Cîțu din obligații, uneori legale, iar pe de altă parte, trebuie să își convingă primarii, care majoritatea sunt susținători Orban, că reprezintă cea mai bună soluție la filiala județeană.
Presiunea pusă pe umerii acestor lideri locali este una imensă, mai ales că în unele cazuri aceștia își pun în joc libertatea (vezi cazul Pârvulescu, cercetat penal, luat în brațe pentru protecție de Florin Cîțu). Însă, presiunea lor individuală nu poate fi transferată la întreaga organizație.
Numărul delegaților din fiecare județ este suficient de mare încât o singură persoană să nu îi poată controla pe toți. Echipa Cîțu se bucură zilnic că mai recuperează câte un lider de carton, adunând în dreptul lor la congres numărul total de voturi pe care le are organizația pe care o conduce. Această utopie rămâne la stadiul de utopie. Se cunoaște faptul că în teritoriu, membrii organizațiilor PNL au dus bătălii crâncene pentru putere, fiecare grupare reușind să își impună membri în organele de conducere. Ce știe toată lumea este că delegații nu vor fi trimiși nominal de către președintele filialei ci vor fi votați în birourile județene, birouri în care controlul se împarte între susținătorii celor două tabere.
Așadar, să nu ne mire dacă la Teleorman, de exemplu, Pârvulescu va fi singurul care îl va vota pe Florin Cîțu, pentru că restul delegaților vor fi dați de către membrii biroului, majoritatea covârșitoare fiind susținători ai lui Ludovic Orban. Această formulă se repetă în multe județe. Calculele preliminare astăzi sunt foarte obscure. Cine spune că o tabără sau alta este deja câștigătoare se înșeală amarnic. Cu toate că Florin Cîțu susținea că alegerile sunt tranșate deja.
Pe 25 septembrie congresul PNL va fi decis de 5.000 de delegați care vor vota ce le dictează propria conștiință. Sau șefii de organizație. Istoria ne-a arătat însă că în cele mai multe cazuri atunci când dictează șefii de organizație, fără să aibă un motiv care ține de binele comun al județului și implică doar motive personale (un dosar penal, spre exemplu!), atunci, în liniște, membrii votează ce le dictează conștiința și experiența personală. În acest caz diferența dintre cei doi candidați va fi una foarte mare.
