Premium
Chiar dacă pentru unii simplul fapt că în farfurie ar putea ateriza o insectă fie și accidental este de natură să le taie pofta de mâncare, există în Europa Occidentală restaurante care servesc astfel de preparate la prețuri foarte piperate și nu de ieri de azi.
Problema consumului de insecte a fost aprig dezbătută în media românească, mai ales după aprobarea în ultimii doi ani a unor reglementări la nivelul UE privind utilizarea insectelor ca produse alimentare.
„Nu voi agrea niciodată”
”Eu, de exemplu, ca individ, sunt retiv la consumul de insecte în sensul că nu voi agrea niciodată așa ceva, decât, eventual, într-o nevoie foarte mare sau pentru supraviețuire. Este ceva din naștere. Așa cum îmi repugnă șerpii, nu-mi face plăcere nici să-i văd și nici să-i ating, așa îmi repugnă și insectele și ideea de a mânca așa ceva”, subliniază prof.dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.
Consumul de insecte însă nu este ceva nou, ba dimpotrivă, este extrem de vechi.”Avem dovezi în acest sens. Sunt picturile rupestre din Spania care datează din anii 3000 și 9000 î.e.n. care prezintă acest aspect. Populația indigenă din America de Nord era o consumatoare serioasă de gândaci, pe care-i consumau cel mai probabil pentru a supraviețui. De asemenea în Vechiul Testament se menționează consumul de lăcuste și de alte insecte. Același lucru e consemnat și la greci și la romani. Pliniu, care a fost un învățat roman din Secolul I e.n. , scrie foarte clar că aristocrații romani agreau foarte mult consumul larvelor de făină cu vin. Deci, nu e ceva nou. Acest consum de insecte vine de undeva din istoria umanității”, mai spune universitarul.
Dar, dacă europenii au renunțat de multă vreme să mai consume insecte, pe glob, există în acest moment circa 3.000 de grupări etnice care continuă să le mănânce. Pe mai toate continentele, însumând aproximativ 2 miliarde de oameni.
Pot supraviețui oamenii mâncând insecte?
Cînd vorbim despre insecte considerate potrivite consumului uman avem în vedere mai ales albinele, larvele de făină și greierii. ”Acestea conțin proteine - și asta în cantitate destul de mare - precum și omega 3, care este un nutrient important. Deci, iată că ele pot veni cu un aport nutritiv destul de important, nu neapărat de cea mai bună calitate, dar care poate să asigure supraviețuirea”, mai spune prof.dr. Emilian Popovici.
Acesta atrage însă atenția asupra riscurilor asociate consumului acestor vietăți care se încadrează în categoria de vectori transmițători ai bolilor infecțioase: ”Insectele pot fi vectori activi – atunci când agentul patogen, microvirusul sau ce este are un ciclu biologic în organismul insectei și aceasta îl transmite prin înțepătură. Țânțarul Anofel, de exemplu, care preia agentul patogen al malariei și-l transmite prin înțepătură la om. A doua categorie – și aici se încadrează insectele despre care discutăm – este cea a vectorilor pasivi. Insectele preiau agentul patogen și-l transportă din punctul A în punctul B. Șunt un fel de cărăuși. Prin consumul de insecte neprelucrate corespunzător și nedebarasate de agenți patogeni se pot transmite de exemplu E.coli sau campylobacter și, dincolo de acestea, aproape toate felurile de bacterii și virusuri, paraziți și ciuperci”, avertizează medicul.
Consumul nesupravegheat, neprelucrat de insecte poate să ducă la îmbolnăviri diverse, pentru că insectele cu pricina nu provin dintr-o crescătorie, ci din natură. ”Iar în natură sunt și bacterii și virusuri și ciuperci. Trebuie o atenție foarte mare. Vedeți câte probleme ne generează liliecii care sunt mamifere și care sunt un rezervor aproape inepuizabil de boli, dintre care unele, din păcate, trec la om. Ei bine, același lucru se poate întâmpla și din partea unor insecte, însă nu sub forma rezervorului complex pe care-l reprezintă speciile de lilieci, ci sub forma aceasta mai simplă, dar care poate fi la fel de eficientă de vectori pasivi. Deci, trebuie atenție mare!”.
Insectele, inferioare cărnii ca valoare nutritivă
Ceea ce este foarte important de spus este că greierii, albinele și viermii de făină – cele mai recomandate tipuri de insecte pentru consum– sunt inferiori ca valoare nutritivă față de carne, punctează universitarul: ”Nu există termen de comparație. Insectele sunt o mâncare de supraviețuire. Sunt convins că un trib african care mănâncă insecte dacă ar avea carne de căprioară, ar consuma carne de căprioară. Dar mănâncă insecte pentru că nu are altceva. Majoritatea europenilor nu vor să audă de așa ceva și nu știu cum vor putea cei care promovează acest tip de alimentație să convingă oamenii să consume insecte.”
În opinia sa, aceste reglementări la nivelul UE au fost necesare pentru că a apărut o afacere profitabilă – cea legată de greieri. ”Existând acest istoric, probabil că s-a considerat că se poate reveni la consumul de greieri, dar într-un cadru reglementat. Nu cred că cineva va face greșeala să introducă insecte într-un aliment destinat consumului uman, fără ca acest lucru să fie specificat pe ambalaj. Deci, mai mult ca sigur că alimentele care vor conține așa ceva vor fi inscripționate și oamenii vor putea alege dacă vor sau nu să consume”, a conchis universitarul.
Reamintim că, în februarie anul acesta, Comisia Europeană a autorizat comercializarea greierilor de casă, ca aliment nou în UE, acesta fiind al treilea tip de insectă care primește acest tip de autorizație, după larvele de făină și lăcuste.
Religii care interzic consumul de insecte
Cel puțin două religii mari resping consumul de insecte. Credința mozaică care interzice consumul multor animale începând de la porci, iepuri, anumite specii de pești, scoici, până la insecte și câini. Și apoi este hinduismul. Marea zeiță este mama tuturor și a lui Brahma – zeul creației – și mama a tot ce are suflet. Potrivit acestei religii este păcat să omori orice are karma. Hindușii nu doar că nu omoară insectele, dar obișnuiesc să le dea de mâncare. Spre exemplu, aruncă orez pe pragul casei, pentru ca să aibă insectele ce să mănânce.
”Nu vreau lăcuste la micul dejun”
În același timp, euroscepticii și conspiraționiștii s-au dezlănţuit în mai multe ţări europene, acuzând Comisia Europeană că a pus la cale un complot pentru a păcăli populaţia şi a o obliga să mănânce insecte.
Este vorba de mesaje care sugerează eronat că produsele alimentare în compoziţia cărora intră elemente provenite de la insecte nu vor fi însoţite de etichete care să menţioneze explicit prezenţa lor sau care stabilesc legături nefondate între produse bazate pe insecte şi o listă întreagă de boli. Alţi internauţi văd în autorizaţiile date de Bruxelles o probă suplimentară în sprijinul teoriei complotului conform căreia o elită mondială conspiră să elimine omenirea, de aceasta dată obligând-o să consume insecte periculoase.
În mai multe ţări europene, unii responsabili politici au denunţat această reglementare ca fiind un îndemn înşelător la consumul de creaturi neidentificate, o ameninţare pentru gastronomia naţională şi chiar un plan sinistru care pune vieţi în pericol. „Nu vreau lăcuste la micul-dejun", a spus euroscepticul britanic de extremă-dreapta Nigel Farage. „Pe etichetă vom citi 'Acheta Domesticus'. Înţelegem cu toţii, evident, ce înseamnă asta", a declarat el, ironic, la 27 februarie, făcând aluzie la denumirea ştiinţifică a greierului de casă. Senatorul francez Laurent Duplomb, de la partidul de dreapta Les Républicains, a denunţat în urmă cu două zile această autorizaţie, afirmând că francezii vor consuma insecte "împotriva voinţei lor" şi că noile ingrediente vor fi integrate în produsele alimentare "fără informarea clară a consumatorilor". ”Cum am ajuns aici, să trebuiască să consumăm greieri, în timp ce Franţa este ţara gastronomiei şi a terenurilor (agricole)?", şi-a exprimat indignarea Duplomb. „Pe cei care vor să mănânce greieri îi invit să vină să îi mănânce pe pajiştile mele, iar voi, ceilalţi, continuaţi să mâncaţi o coastă de vită bună", a spus senatorul.
La ce trebuie să fie atenți consumatorii
Noile ingrediente vor trebui menţionate pe ambalaje cu denumirea lor ştiinţifică şi cu cea folosită în mod curent, conform unei reglementări în materie de etichetare care figurează în documente ale Comisiei Europene din ianuarie 2023 privind includerea de insecte în alimentaţie. Etichetele trebuie de asemenea să avertizeze dacă există risc de alergie. Va trebui ca produsele pe bază pe insecte să fie declarate potrivite pentru consumul de către oameni în urma unor analize ştiinţifice realizate de Autoritatea Europeană pentru Securitatea Alimentelor (EFSA).
