Premium
Legislativul din Lituania a intrat joi în rândul parlamentelor care au declarat drept "genocid" tratamentul la care supune China minoritatea uigură, votând în favoarea unui apel ca ONU să investigheze taberele de internare şi a unei solicitări ca executivul european să revizuiască relaţiile cu Beijingul, relatează Reuters.
Administraţia preşedintelui american Joe Biden a folosit termenul "genocid" pentru a descrie acţiunile Chinei faţă de uiguri, la fel cum au făcut şi ţări precum Marea Britanie şi Canada. Beijingul neagă acuzaţia că ar comite abuzuri asupra minorităţilor şi a condamnat aceste ţări pentru folosirea termenului "genocid", potrivit agerpres.ro.
Rezoluţia fără caracter obligatoriu, sprijinită de trei cincimi dintre parlamentarii lituanieni, cere de asemenea Chinei să renunţe la legea privind securitatea naţională din Hong Kong şi să le permită observatorilor să intre în Tibet şi să înceapă discuţii cu liderul spiritual de acolo, Dalai Lama.
Nici premierul Ingrida Simonyte, nici ministrul de Externe, Gabrielius Landsbergis, nu au participat la vot, deşi au fost prezenţi în parlament.
"Sprijinim democraţia, pentru că nu vom uita niciodată lecţia dură de a fi trăit sub ocupaţia unui regim comunist timp de 50 de ani", a spus Dovile Sakaliene, deputată aflată pe lista neagră a Chinei şi iniţiatoare a rezoluţiei.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian, a declarat vineri într-o conferinţă de presă că Beijingul se opune ferm deciziei şi cere Lituaniei să îşi îndrepte greşelile pentru ca relaţiile diplomatice să nu fie afectate.
Lituania, care a suferit de pe urma represiunii de sub ocupaţia sovietică din perioada 1940-1991, este acum membră a UE şi a NATO şi îşi asumă deseori un rol proeminent în a cere poziţii diplomatice mai dure din partea Occidentului faţă de Rusia şi faţă de ţări comuniste precum China.
Organizaţii de apărare a drepturilor omului, cercetători, foşti rezidenţi şi unii parlamentari occidentali susţin că autorităţile din provincia Xinjiang din China au închis arbitrar un milion de uiguri şi membri ai altor minorităţi în principal musulmane în tabere de muncă din 2016.
Beijingul a negat iniţial existenţa taberelor, dar de atunci afirmă că ele sunt centre de instruire care urmăresc să combată extremismul religios.
