'Trebuie să le arătăm duşmanilor noştri că nu merită efortul să ne atace'

Armata poloneză va avea anul acesta circa 15.000 de soldaţi suplimentari, în cadrul unui plan prin care urmăreşte să-şi extindă capacitatea militară, de teama unei ipotetice invazii ruseşti, relatează agenţia EFE.

Ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat luni că 8.000 din cei 15.000 de noi recruţi sunt deja ''operaţionali'', după ce au terminat programul de instrucţie de bază care durează 28 de zile, iar începând de astăzi alţi circa 1.000 de tineri încep instrucţia în 16 cazărmi pe tot cuprinsul ţării.

Programul de extindere a armatei poloneze cuprinde dublarea efectivelor, creşterea bugetului alocat apărării până la 3% din PIB şi modernizarea dotării, aceasta din urmă incluzând printre diferitele programe de înzestrare achiziţia a 250 de tancuri Abrams şi a 32 de avioane F-35, potrivit Agerpres.ro.

''Trebuie să le arătăm duşmanilor noştri că nu merită efortul să ne atace'', a spus duminică, făcând aluzie la Rusia, Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului polonez de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS).

Acesta a subliniat că doctrina poloneză de apărare constă în ''a ne apărare la frontiera (cu Rusia), nu pe Vistula (fluviu ce străbate Polonia de la sud la nord n.red), pentru că asta ar însemna că milioane de polonezi ar muri ca la Bucea'', suburbia capitalei ucrainene unde sute de civili au fost găsiţi morţi după retragerea trupelor ruse.

Kaczynski s-a referit în această declaraţie la exerciţiile militare ''Iarna-20'', desfăşurate în Polonia cu un an şi jumătate în urmă pentru a simula o invazie rusească.

Acel program de aplicaţii militare ''a avut ca obiectiv să se verifice dacă Polonia ar putea rezista trei săptămâni, până la sosirea întăririlor aliate'', aminteşte politologul polonez Karol Kowalski.

''Manevrele s-au desfăşurat de două ori. Prima dată, urmând instrucţiunile politice, s-a încercat apărarea întregului teritoriu de la început. A fost un dezastru. În cinci zile, tancurile ruseşti ar fi ajuns pe străzile Varşoviei. Au fost aşadar repetate exerciţiile, urmând planurile militarilor, cu replierea pe Vistula încă de la început. Aşa s-a rezistat 11 zile, suficient pentru a primi ajutor aliat'', rezumă analistul citat.

Potrivit presei poloneze, după programul de aplicaţii militare desfăşurat atunci şi descris de preşedintele Andrzej Duda drept ''cea mai mare mobilizare după 1989'' condusă de armata poloneză, s-a ajuns la concluzia că, în cazul unei invazii ruse, marina şi aviaţia poloneze ar fi practic suprimate în primele cinci zile de lupte, la fel şi toate forţele terestre masate la est de fluviul Vistula, scenariu valabil în cazul unei încercări de apărare a întregului teritoriu polonez.

În schimb, dacă s-ar opta pentru tactica stabilirii unei lini defensive de-a lungul Vistulei şi forţele aeriene poloneze şi-ar putea adăposti avioanele în Germania pentru a nu fi distruse de primele atacuri ruseşti, înaintarea trupelor agresoare ar putea fi încetinită pentru a câştiga timp în vederea sosirii sprijinului aliaţilor din NATO.

La summitul Alianţei desfăşurat săptămâna trecută Rusia a fost descrisă în noul concept strategic al NATO drept ''cea mai semnificativă şi directă ameninţare'', iar preşedintele american Joe Biden a anunţat că Statele Unite vor stabili în Polonia un cartier general permanent al Corpului 5 al armatei americane.