Premium
Preşedintele francez Francois Hollande se va deplasa vineri la Nisa (sud-est) pentru a aduce un omagiu victimelor atacului din 14 iulie, ceremonie organizată cu o întârziere de trei luni după masacrul care a făcut ţăndări unitatea afişată de populaţia ţării după atacurile precedente, comentează miercuri AFP, potrivit agerpres.
Citeşte şi: SUA pregătesc un RĂSPUNS MILITAR fulger împotriva unui stat
Cu şapte luni înainte de alegerile prezidenţiale, această ceremonie în amintirea celor 86 de morţi, între care şi copii, riscă să reaprindă polemicile generate de atac. Opoziţia de dreapta acuzase guvernul de relaxare excesivă în lupta împotriva terorismului, iar extrema dreaptă ceruse demisia ministrului de interne.
Citeşte şi: Autorităţile canadiene au reţinut un EURODEPUTAT ecologist. 'Este e mare ruşine!'
După atentatul de pe "Promenade des Anglais" din Nisa, comis de un tunisian la volanul unui camion de mare tonaj şi revendicat de gruparea jihadistă Stat Islamic, preşedintele Francois Hollande, deloc popular, a tergiversat organizarea unei ceremonii la nivel naţional în memoria victimelor de la Nisa. Ceremonia de vineri, cerută de mai multe săptămâni de numeroşi locuitori ai Nisei, este organizată la iniţiativa unor asociaţii şi a rudelor victimelor.
Citeşte şi: STASI infiltrase spioni într-un mare partid din RFG
Când a sosit la Nisa - la patru zile după atac - pentru a păstra un minut de reculegere alături de o mulţime de oameni, premierul Manuel Valls a fost primit cu huiduieli şi strigăte "Asasini!", "Demisia!".
Motivul? Numărul de poliţişti desfăşuraţi la Nisa la 14 iulie, de Ziua naţională, considerat insuficient în condiţiile în care Franţa se afla în stare de urgenţă în faţa ameninţării jihadiste. Potrivit unei anchete a inspecţiei poliţiilor dată publicităţii în iulie, dispozitivul "nu a fost subdimensionat".
Citeşte şi: Până şi avocaţii s-au săturat de teroristul din Paris. ' E clar. Nu va vorbi niciodată!'
Chiar dacă Nisa şi Coasta de Azur sunt bastioane ale dreptei, chiar şi ale extremei drepte, mânia faţă de putere a fost percepută drept un semn al tensiunilor crescânde în societate, deja traumatizată de atentatele din ianuarie (17 morţi) şi noiembrie 2015 (130 de morţi) la Paris.
Precedentele ceremonii de omagiere a victimelor, organizate în urma atacurilor şi prezidate în mod solemn de Francois Hollande, se desfăşuraseră fără polemici, dând sentimentul unei ţări unite în aceeaşi durere.
Dar atacul de pe "Promenade des Anglais" a reaprins disensiunile pe tema locului islamului în Franţa şi a alimentat discursul rasist împotriva musulmanilor. Astfel, vara a fost marcată de o polemică virulentă cu privire la burkini (costumul de baie islamic), al cărui port în public a fost interzis de unii primari, în numele laicităţii, dar a fost ulterior declarat legal de către justiţie.
Confruntat cu astfel de tensiuni, socialistul Francois Hollande pledează pentru o "Franţă a fraternităţii", cerând ţării "să strângă rândurile" şi să nu renunţe la "valorile" sale în lupta împotriva jihadiştilor din Stat Islamic.
Între timp, formaţiunile de dreapta - aflate în campanie pentru alegerile primare - şi-au ales ca temă centrală identitatea Franţei.
Citeşte şi: Captură record de droguri în Mediterană. Marfa era destinată jihadiştilor islamişti
Aflat în scădere în sondaje, preşedintele Hollande, care şi-a propus să aştepte până în decembrie pentru a decide dacă se va lansa în cursa pentru un nou mandat, participă tot mai des la comemorări legate de atentate.
La mijlocul lunii septembrie, o ceremonie în memoria victimelor atacurilor jihadiste din Franţa şi în afara ţării a fost organizată la Paris, în prezenţa sa. Totodată, Hollande a participat la sfârşitul lunii septembrie la redeschiderea imprimeriei unde se ascunseseră ucigaşii care atacaseră redacţia revistei satirice Charlie Hebdo în ianuarie 2015.
