Tudorel Toader, despre straniul caz al procurorului Marius Iacob: 'Am semnat şi solicitarea de revocare'

Autor: Florin Pușcaș

Publicat: 22-07-2019

Actualizat: 22-07-2019

Article thumbnail

Sursă foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Tudorel Toader, fost ministru al Justiţiei, dezvăluie că a semnat cererea de revocare a lui Marius Iacob din funcţia de procuror-şef adjunct al DNA încă din luna martie, după demisia depusă de procuror, faptul că documentul nu a mai ajuns la Cotroceni fiind unul inexplicabil.

"Am aprobat demisia domnului procuror Marius Iacob în chiar ziua în care a ajuns la mine, în calitatea de ministru al Justiției. Imediat am semnat şi solicitarea de revocare prin decret prezidențial. Nu îmi explic cum de a fost posibil ca respectivele documente să nu fi fost transmise, în termenul legal, către Președintele României", a declarat Tudorel Toader pentru STIRIPESURSE.RO.

Precizările vin în contextul în care marţi, 23 iunie, expiră mandatul lui Marius Iacob în funcţia de procuror-şef adjunct DNA, funcţie pe care acesta nu mai trebuia să o ocupe din luna martie, de când a fost sancţionat disciplinar.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a întors luni, 18 martie, decizia Secţiei pentru procurori a CSM şi a în cazul acţiunii disciplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva procurorului şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Marius Iacob. El era acuzat de IJ că a delegat un procuror şef serviciu, respectiv pe Carmen Simona Ricu, să reprezinte DNA într-un proces care avea ca obiect suspendarea ordinului prin care procurorul Mihaiela Moraru Iorga a fost suspendată din DNA. Atât Marius Iacob, cât şi Simona Ricu au fost sacţionaţi cu "avertisment".

Marius Iacob trebuia să rămână fără funcţia de conducere, în temeiul art. 54 din Legea 303/2004: "4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător." Unul dintre motivele prevăzute de art. 51 alin. (2) este: "c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare."

În ciuda blocajului de la Ministerul Justiţiei, Secţia pentru procurori a CSM nu a cerut explicaţii, ci a decis, pe 25 iunie, să-l menţină pe Marius Iacob la DNA, până la finalul mandatului de conducere. Mai mult, nici Marius Iacob nu a efectuat alte demersuri pentru lămurirea situaţiei sale. Ministrul Ana Birchall precizează că a declanşat o anchetă internă pentru a descoperi angajatul vinovat de faptul că solicitarea de revocare a lui Marius Iacob nu a mai fost trimisă la Cotroceni.

Ancheta administrativă anunţată de ministrul Birchall ar putea deveni rapid una penală, având în vedere că au fost lezate atâte drepturile procurorului demisionar Marius Iacob, cât şi dreptul DNA de a avea o conducere legală.

Potrivit art. 297 din Codul Penal, abuzul în serviciu reprezintă "fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice", această faptă pedepsindu-se cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri