Premium
Un complet de cinci judecători reia, luni, în analiză, apelul declarat de apărarea Elenei Udrea în cazul deciziei definitive din 7 aprilie când un alt complet de cinci magistrați de la aceeași instanță a respins contestația în anulare a fostului demnitar împotriva deciziei definitive din dosarul de mare corupție, Gala Bute.
Concret, după condamnarea definitivă Elena Udrea, Rudel Obreja și Tudor Breazu, au introdus o cale extraordinară de atac, contestația în anulare, în încercarea de a contracara efectele deciziei definitive din Gala Bute.
După un traseu tumultos al judecării acestei căi extraordinare, în 7 aprilie ICCJ a stabilit, definitiv să respingă această contestație în anulare.
Acum un alt complet de cinci judecători are de analizat apelul declarat de avocații Elenei Udrea împotriva deciziei care este definitivă.
Este de amintit că pe parcursul judecării acestei căi extraordinare de atac s-a stabilit suspendarea efectelor deciziei definitive de condamnare din dosar, urmarea fiind eliberarea imediată din penitenciar a celor condamnați definitiv la pedepse cu executare între care fostul ministru al Turismului, Elena Udrea și fostul șef al FRB, Rudel Obreja.
Totodată este de amintit că pe parcursul judecării acestei căi extraordinare de atac completul de judecată a cerut CJUE să spună dacă judecătorii naționali sunt obligați să respecte decizii CCR când ele contravin dreptului fundamental al Uniunii Europene, întrebări la care CJUE a transmis o hotărâre în luna decembrie 2021.
DNA, de acord cu rejudecarea
În depoziția sa magistratul de la DNA a explicat că procesul poate fi rejudecat în faza apelului lăsând astfel de înțeles că răspunsul CJUE nu este necesar pe linia soluționării actualei contestații în anulare.
Magistratul a explicat atunci că în raport de natura faptelor judecate în acest dosar și de faptul că rejudecarea s-ar face doar în raport de faza apelului poate fi admisă acțiunea, menținută desființare deciziei definitive și rejudecarea cazului doar în faza de apel.
Avocații au arătat la rândul lor la dezbaterile finale ale contestației în anulare că răspunsurile CJUE care au aspect de hotărâre nu pot înfrânge supremația Constituției din România, care este stat suveran și care are propriul său set de legi.
Unul dintre avocați a sugerat că hotărârea CJUE poate conduce doar la înfrângerea unor legi interne care ar putea intra în contradicție cu legislația europeană dar niciodată articolele Constituției României.
La rândul său, unul dintre avocații fostului ministru Elena Udrea a explicat în fața judecătorilor că răspunsurile CJUE nu pot înfrânge la rândul lor drepturi fundamentale prevăzute atât de Constituție cât și de CEDO, precum dreptul la apărare sau dreptul la un proces echitabil.
Lipsa de echitate, a continuat magistratul, s-ar fi petrecut atunci când un complet nelegal constituit a pronunțat decizia definitivă din dosarul Gala Bute.
Dosarul Gala Bute
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a condamnat-o definitiv, în iunie 2018, pe fostul ministru Elena Udrea la 6 ani de închisoare în dosarul "Gala Bute" pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a respins apelul declarat de Udrea şi de către ceilalţi inculpaţi, fiind menţinută sentinţa dată de instanţa de fond. De asemenea, instanţa a respins cererea depusă de Elena Udrea privind repunerea procesului pe rol.
În plus, judecătorii au admis în parte apelul declarat de Rudel Obreja, în cazul acestuia fiind contopită pedeapsa de la instanţa de fond cu o alta dată de Curtea de Apel Bucureşti, însă acesta a rămas cu o condamnare de cinci ani închisoare cu executare.
Celelalte pedepse în dosar sunt: Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, trei ani de închisoare cu executare; Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, un an şi şase luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere; Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, trei ani de închisoare cu suspendare, şi Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme, doi ani şi şase luni cu suspendare.
Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
De asemenea, completul de cinci judecători a menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă. Astfel, Elena Udrea trebuia să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.
Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.
Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.
Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).
Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la 'Gala Bute', prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.
