Premium
Francezii n-au învățat nimic din asasinarea ziariștilor de la „Charlie Hebdo”, nici din celelalte atentate cu pretext religios, un lung șir însângerat, ultimul fiind decapitarea unui om pentru opiniile sale. „Conform informaţiilor obţinute de presa internaţională, victima este un profesor de geografie şi istorie în vârstă de 47 de ani, dar care ţinea şi ore de „educaţie morală şi civică”. În cadrul unei ore ţinute la această materie, acesta a discutat cu elevii săi, cu vârste cuprinse între 12 şi 14 ani, despre libertatea de exprimare. În cadrul discuţiei, profesorul le-a arătat acestora unele dintre caricaturile profetului Mahomed publicate în revista Charlie Hebdo.”, a relatat ziarul „Adevărul”. Asta a deranjat și i s-a tăiat gâtul pe strigăte de „Allahu Akbar!” Francezii n-au priceput nimic nici din iureșul incendierii bisericilor, ce a brăzdat Hexagonul, un simptom grav al urii față de creștini.
Reacția guvernamentală la masacre, cu excepția vorbăriei din zilele însângerate, plină de compasiune pentru victime, este nulă față de mediul de proveniență al teroriștilor, dar vivace în întărirea sistemului de securitate ce se ocupă cu încălcarea libertăților cetățenești, nu cu lupta eficientă împotriva dezaxaților islamiști.
Situația este similară și în restul statelor din vestul Europei, extremiștii musulmani sunt cocoloșiți - nu cumva să le fie jignită nesimțirea isterică! -, ba subvenționați prin ajutoare sociale, iar vocile critice, care exprimă cu realism tristul fenomen, sunt cenzurate sau condamnate penal, ereticii corectitudinii politice fiind numiți „islamofobi”. Sunt puși la index denunțătorii criminalilor și potențialilor criminali, în loc să se înlăture extremiștii musulmani și să se curme propaganda teroristă, ce-și găsește un mediu de ecloziune în unele moschei.
N-aș fi scris rândurile de față dacă subiectul nu ne atingea și pe noi. Dacă francezii cred că e ok să fie decapitați ca găinile, e treaba lor, ai zice la primul tur de orizont. Le convine retorica supunerii și impotenței, cimitirele au locuri! Dar nu e așa - ei, ca și restul țărilor din vest, care au un apetit spre autodistrugere și primesc în continuare emigranți în mod irațional, neselectiv, ne impun și nouă cote de nou-veniți de prin pulberile Orientului și Africii. Sunt de apreciat pozițiile Poloniei și Ungariei, care refuză să-i găzduiască. Că România îi primește, deoarece așa sună ordinele de la conducerea U.E, nu e de mirare. Este pe linia conformismului tembel al politicii noastre externe. În fond - nu reușesc să nu fiu răutăcios - de ce s-ar teme mămăliga să fie decapitată? Ați văzut vreodată mămăligă cu cap?
Alexandru Petria
