DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Ultima `fisă` a Elenei Udrea în dosarul Gala Bute pe care `o joacă` la ICCJ - Instanța continuă dezbaterile în cazul recursului în casație

Antena 3
udrea

Un complet de cinci judecători de la instanța supremă, continuă, luni, dezbaterile în cazul celei de-a doua căi extraordinare de atac a Elenei Udrea, introdusă la instanță imediat după condamnarea sa definitivă în dosarul Gala Bute și după ce CCR a dictat deciziile de neconstituționalitate privind componența completurilor de judecată.

Concret, este vorba despre recursul în casație, cale ce a trecut de admisibilitatea de principiu, și în prezent se judecă pe fond.

Prin acest demers apărarea Elenei Udrea speră ca prin admiterea căii extraordinare să repete prima răsturnare de situație din acest caz, când un alt complet de cinci judecători, în cazul judecării pe fond a primei căi extraordinare de atac, a suspendat temporar executarea pedepselor din dosarul Gala Bute.

În prezent, decizia definitivă din dosar este în vigoare, după ce completul de judecată ce a dezbătut calea extraordinară de atac a contestației în anulare, a respins definitiv, pe fond această acțiune, a anulat suspendarea provizorie a executării pedepselor și a repus decizia definitivă din dosarul Gala Bute în puterea executării.

Recursul în casație a fost depus de apărarea Elenei Udrea la completul de cinci judecători al ICCJ în 25 ianuarie 2019 iar de atunci a suferit mai multe amânări, pe fondul unor cereri de abținere ale unora dintre magistrații din complet.

Cea mai recentă cerere de abținere a fost a magistratului Ioana Alina Ilie.

„Cu majoritate, Respinge declaraţia de abţinere formulată de doamna judecător Ioana Alina Ilie în dosarul nr. 309/1/2019 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, P3 - 2019, având ca obiect soluţionarea recursurilor în casaţie formulate de condamnaţii Udrea Elena Gabriela şi Obreja Rudel împotriva deciziei penale nr. 93 din data de 5 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 2303/1/2017. Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 aprilie 2022. Cu opinie separată, în sensul admiterii declaraţiei de abţinere formulate doamna judecător Ioana Alina Ilie în dosarul nr. 309/1/2019 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, P3 - 2019, având ca obiect soluţionarea recursurilor în casaţie formulate de condamnaţii Udrea Elena Gabriela şi Obreja Rudel împotriva deciziei penale nr. 93 din data de 5 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 2303/1/2017”, se arată în minuta ultimei încheieri de ședință din dosar.

„Vizitează„ arestul în țări străine...

Procesul de luni o prinde pe Elena Udrea, în arest provizoriu, prinsă în procedura extrădării din Bulgaria, țară din care încerca să treacă în Grecia, chiar în ziua în care instanța supremă, respingea definitiv contestația în anulare din dosarul Gala Bute și restabilea încarcerarea celor condamnați prin decizia definitivă din mega-procesul de corupție.

Curtea de Apel din Sofia a amânat, în 11 mai, audierea în cazul de extrădare a Elenei Udrea, fostul ministru al turismului din România, până pe 18 mai, după ce unul dintre avocaţii ei nu a reuşit să ajungă la tribunal din cauza unei probleme medicale, iar Udrea a cerut ca noi dovezi să fie luate în considerare de către instanţă, informează agenţia bulgară BTA, potrivit agerpres.

Elena Udrea, în vârstă de 48 de ani, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului din 2009 până în 2012, a fost condamnată la 6 ani de închisoare în România pentru primirea unor mite de 12 milioane de lei şi 1,1 milioane de euro de la mai multe companii în schimbul unor acţiuni menite să ducă la obţinerea unor foloase necuvenite, scrie BTA.

Ea a fost reţinută pe 7 aprilie de poliţia de frontieră din Bulgaria în timp ce încerca să treacă în Grecia cu un autoturism pe la punctul de trecere Kulata.

La mijlocul lui aprilie, tribunalul districtual din Blagoevgrad a aprobat extrădarea fostului ministru autorităţilor române pentru executarea unui mandat de arestare european emis de un tribunal din Bucureşti pe 7 aprilie 2022.

Elena Udrea a atacat cu apel acest verdict la Curtea de Apel din Sofia.

Traiectorie tumultoasă

Un complet de cinci judecători a stabilit, în 7 aprilie, definitiv, să respingă definitiv căile extraordinare de atac introduse de Elena Udrea și Rudel Obreja în mega-dosarul Gala Bute, astfel că decizia definitivă a acestora de condamnare rămâne valabilă.

`Respinge ca nefondate contestațiile în anulare ale Elenei Udrea si Rudel Obreja`, a anunțat magistratul asistent.

Constată că în dosarul adiacent s-a dispus suspendarea deciziei definitive față de Rudel Obreja”, a mai spus acesta.

Decizia este definitivă și a fost luată cu majoritate.

Opinia separată era în sensul rejudecării dosarului.

Un complet de cinci judecători de la ICCJ a ascultat, anterior deciziei, concluziile procurorului DNA și pe ale avocaților în cadrul contestației în anulare prin care pe de-o parte s-a suspendat decizia definitivă de condamnare din mega-dosarul Gala Bute, iar pe de altă parte se cere acum rejudecarea în faza apelului a cazului.

Este de amintit că pe parcursul judecării acestei căi extraordinare de atac s-a stabilit suspendarea efectelor deciziei definitive de condamnare din dosar, urmarea fiind eliberarea imediată din penitenciar a celor condamnați definitiv la pedepse cu executare între care fostul ministru al Turismului, Elena Udrea și fostul șef al FRB, Rudel Obreja.

Totodată este de amintit că pe parcursul judecării acestei căi extraordinare de atac completul de judecată a cerut CJUE să spună dacă judecătorii naționali sunt obligați să respecte decizii CCR când ele contravin dreptului fundamental al Uniunii Europene, întrebări la care CJUE a transmis o hotărâre în luna decembrie 2021.

Astfel, la termenul de luni al procesului, instanța a respins o cerere de amânare și a stabilit repunerea pe rol a cauzei după suspendarea decisă la momentul trimiterii întrebărilor către CJUE.

După repunerea pe rol a dosarului magistrații au dat cuvântul, pe rând procurorului DNA și avocaților inculpaților și a părților civile.

DNA, de acord cu rejudecarea

În depoziția sa magistratul de la DNA a explicat că procesul poate fi rejudecat în faza apelului lăsând astfel de înțeles că răspunsul CJUE nu este necesar pe linia soluționării actualei contestații în anulare.

Magistratul a explicat că în raport de natura faptelor judecate în acest dosar și de faptul că rejudecarea s-ar face doar în raport de faza apelului poate fi admisă acțiunea, menținută desființare deciziei definitive și rejudecarea cazului doar în faza de apel.

Avocații au arătat la rândul lor că răspunsurile CJUE care au aspect de hotărâre nu pot înfrânge supremația Constituției din România, care este stat suveran și care are propriul său set de legi.

Unul dintre avocați a sugerat că hotărârea CJUE poate conduce doar la înfrângerea unor legi interne care ar putea intra în contradicție cu legislația europeană dar niciodată articolele Constituției Românei.

La rândul său, unul dintre avocații fostului ministru Elena Udrea a explicat în fața judecătorilor că răspunsurile CJUE nu pot înfrânge la rândul lor drepturi fundamentale prevăzute atât de Constituție cât și de CEDO, precum dreptul la apărare sau dreptul la un proces echitabil.

Lipsa de echitate, a continuat magistratul, s-ar fi petrecut atunci când un complet nelegal constituit a pronunțat decizia definitivă din dosarul Gala Bute.

Reversul medaliei

Acțiunea DNA și a inculpaților din dosar nu îi parvine în acest caz și fostului ministru Ion Ariton, achitat în ambele faze procesuale ale mega dosarului de corupție Gala Bute.

O dată cu suspendarea deciziei definitive din acest dosar au fost puse în joc și achitările obținute pe brânci de apărătorii săi.

„Ariton Ion e singurul achitat din acest dosar în ambele cicluri procesuale. Probele au fost cenzurate de opt judecători, din care, corect, unul nu a fost ales aleatoriu.

Observați că din anul 2014 Ion Ariton a fost supus la privațiuni morale, materiale, profesionale. Este tarat pe treptele justiție din nu știu ce motive.

A fost trimis în judecată cu o ușurință și lipsa de profesionalism de neînțeles din partea anchetatorilor de la DNA.

Văzând decizia marii camere a CJUE care nu e neapărat o hotărâre tranșantă vă solicităm respectuos respingerea tuturor contestațiilor în anulare din acest dosar”, a explicat avocatul.

Instanța supremă a rămas, în pronunțare în acest dosar si ar putea stabili fie menținerea deciziei definitive din dosarul Gala Bute, fie admiterea contestațiilor în anulare și trimiterea dosarului pentru rejudecare în faza apelului la un nou complet de cinci judecători.

Anterior, în 7 februarie, Elena Udrea și avocatul său au lipsit ambii fiind suspecți de infectare cu noul coronavirus, astfel că instanța a stabilit reluarea discuțiilor.

„Având în vedere că la data de 21 decembrie 2021, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat asupra cauzelor preliminare conexate C-357/19, C-547/19, C-811/19 şi C-840/19, precum şi dispoziţiile art. 2 alin. (7) din Legea nr. 340/2009 Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că se impune citarea părţilor în vederea discutării repunerii pe rol a cauzei cu nr. 3089/1/2018 şi reluării judecării contestaţiilor în anulare formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție - Direcția Națională Anticorupție şi inculpaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel împotriva deciziei penale nr.93 din data de 5 iunie 2018, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători în dosarul nr.2303/1/2017.

Va fixa termen, în vederea discutării repunerii pe rol a cauzei, la data de 7 februarie 2022, ora 12,30, Sala Secţiilor Unite 103. Potrivit art. 257 şi următoarele din Codul de procedură penală se vor cita contestatarii inculpaţi Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel, intimații inculpați Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria, Ariton Ion, Lungu Ștefan şi Botoroagă Drago? Marius, intimatele părți civile AUTORITEA NAŢIONALĂ PENTRU TURISM, SN NUCLEARELECTRICA SA, SNGN ROMGAZ SA, SNTGN TRANSGAZ SA, SOCIETATEA NAŢIONALĂ A APELOR MINERALE SA, SPEEH HIDROELECTRICA SA, AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, CNTEE TRANSELECTRICA SA, OIL TERMINAL SA, SC COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA şi SC IAR SA, precum și intimata parte responsabilă civilmente SC EURO BOX PROMOTION SRL. Se vor încunoștința apărătorii aleşi ai inculpaţilor şi apărătorii desemnaţi din oficiu.”, notează ICCJ în ultima încheiere de ședință din dosar.

Unda verde de la CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat, în luna decembrie 2021, răspunsul cu titlu executoriu la mai multe întrebări ale judecătorilor naționali care au ajuns în impas cu dosarele penale de mare corupție după o decizie a CCR privind nelegala compunere a completurilor de judecată.

Astfel, după decizia CJUE, judecătorii ICCJ, care au transmis întrebări CJUE pentru a se lămuri cu privire la turnura judecării în respectivele dosare, le pot repune pe rol și au posibilitatea de a își întemeia deciziile viitoare și pe baza deciziei CJUE.

Astfel, doar la instanța supremă, opt dosare de mare corupție, unele dintre ele excesiv mediatizate, au fost suspendate succesiv până la acest moment în așteptarea răspunsurilor CJUE.

Dosarul Gala Bute

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a condamnat-o definitiv, în iunie 2018, pe fostul ministru Elena Udrea la 6 ani de închisoare în dosarul "Gala Bute" pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a respins apelul declarat de Udrea şi de către ceilalţi inculpaţi, fiind menţinută sentinţa dată de instanţa de fond. De asemenea, instanţa a respins cererea depusă de Elena Udrea privind repunerea procesului pe rol.

În plus, judecătorii au admis în parte apelul declarat de Rudel Obreja, în cazul acestuia fiind contopită pedeapsa de la instanţa de fond cu o alta dată de Curtea de Apel Bucureşti, însă acesta a rămas cu o condamnare de cinci ani închisoare cu executare.

Celelalte pedepse în dosar sunt: Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, trei ani de închisoare cu executare; Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, un an şi şase luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere; Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, trei ani de închisoare cu suspendare, şi Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme, doi ani şi şase luni cu suspendare.

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

De asemenea, completul de cinci judecători a menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă. Astfel, Elena Udrea trebuia să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.

Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la 'Gala Bute', prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

 

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.