Un dispozitiv bazat pe inteligenţă artificială contribuie la prevenirea poluării cu plastic în Galapagos

Oamenii de ştiinţă au dezvoltat un dispozitiv capabil să prezică, graţie inteligenţei artificiale, locul şi momentul în care deşeurile din plastic care plutesc în oceanul planetar vor eşua pe plajele din Insulele Galapagos, al căror ecosistem, unic în lume, este ameninţat de poluarea cu astfel de resturi, informează AFP.

În fiecare an, peste opt tone de deşeuri din plastic sunt colectate pe plajele acestui arhipelag izolat din Oceanul Pacific, situat la 1.000 de kilometri în raport cu coastele Ecuadorului, a declarat Stephanie Ypma, cercetătoare la Universitatea Utrecht din Olanda, cu ocazia întrunirii anuale a Uniunii Europene pentru Geoştiinţe, organizată în această săptămână în format virtual, potrivit agerpres.ro.

Deşeurile provin de pe continentul american şi de la imensele flote de pescuit internaţional. Împinse de curenţii marini, ele eşuează pe plajele acestor insule incluse în patrimoniul mondial UNESCO, care adăpostesc o faună unică în lume, inclusiv specii protejate de ţestoase uriaşe şi de iguane.

Această poluare reprezintă "o ameninţare majoră pentru viaţa sălbatică", întrucât microparticulele de plastic ajung adeseori în stomacul animalelor, a subliniat aceeaşi cercetătoare.

Ameninţarea este cu atât mai îngrijorătoare cu cât poluarea este subevaluată: doar un procent infim din zonele costiere (1%) fac obiectul unor acţiuni de curăţare, "deci există probabil mult mai mult de 8 tone de deşeuri", a subliniat Stephanie Ypma.

Institutul de cercetări oceanografice şi atmosferice din Utrecht a dezvoltat un dispozitiv digital ce permite "optimizarea" acţiunilor de curăţare, care sunt imposibil de realizat la nivelul întregului litoral al Insulelor Galapagos, din cauza lipsei de mijloace financiare.

Noul proiect, iniţiat de Galapagos Conservation Trust, o organizaţie cu sediul în Marea Britanie care militează pentru salvarea animalelor, vizează localizarea în avans a sosirii deşeurilor pe plaje, pentru a identifica punctele cele mai poluate şi cele mai accesibile pentru a fi curăţate.

Acest instrument de simulare, asemănător unei hărţi meteorologice animate, arată modul în care plasticul pluteşte în ocean şi se îndreaptă spre uscat. Dispozitivul integrează numeroşi parametri - precum fluxuri oceanice, compoziţia particulelor de plastic - într-o bază de date şi operează diverse calcule utilizând un software de învăţare automată ("machine learning").

În paralel, senzori flotanţi înzestraţi cu GPS permit măsurarea mişcării apei oceanice spre uscat, un proces care nu este încă pe deplin înţeles. Datele furnizate de această campanie de observare, programată pentru vara anului 2021, vor fi apoi combinate cu simulări realizate de programul de inteligenţă artificială pentru a furniza o previziune fiabilă.

"Primele noastre rezultate sunt promiţătoare", a dezvăluit aceeaşi cercetătoare de la Universitatea Utrecht, care speră că prototipul folosit în cadrul acestui program va putea fi utilizat pentru a combate poluarea cu plastic şi din alte insule din Oceanul Pacific.