DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Un europarlamentar român a discutat cu ambasadorul lui Trump despre viitorul Europei

facebook.com
Laurentiu Rebega Ted Maloch

Europarlamentarul Laurențiu Rebega, vicepreședintele Grupului Europa Națiunilor și Libertății, a avut ieri un lunch privat cu Ted Malloch, candidatul președintelui Trump pentru Ambasada SUA la Uniunea Europeană. În cadrul întâlnirii s-au schimbat puncte de vedere asupra viitorului Europei și despre poziționarea României în noul context geopolitic. Ted Malloch i-a explicat cu această ocazie europarlamentarului român că Guvernul SUA susține relațiile bilaterale strânse de la țară la țară sub formă de parteneriate pe baza valorilor comune, dar și că celebrul tratat TTIP este mort din punctul de vedere al Guvernului american. Conversația privată între europarlamentarul român și viitorul ambasador al SUA la UE a avut loc în Polonia, la Varșovia, fiind prilejuită de conferința ”Poate Uniunea Europeană să devină Statele Unite ale Europei?”.

În cadrul conferinței, europarlamentarul român a ținut un discurs în care a arătat că ”Uniunea Europeană este o regiune prosperă a lumii și, cu puțin efort, poate aduce prosperitatea și în statele-membre mai sărace” pentru că UE, ”cu toate problemele ei și văzută ca un tot, poate fi considerată o mare putere economică, o mare putere financiară, o mare putere științifică și o mare putere culturală!”.

Rebega a atras atenția că există, însă, o problemă ”aparent minoră, pe care susținătorii Uniunii o ocolesc sau consideră că se va rezolva de la sine, prin formula: ”more and more Europe”. Problema este funcționarea!”.

Rebega a argumentat în fața celor prezenți la conferință că ”din păcate pentru euroforici, (...) este clar că Uniunea a intrat într-o criză din care nu poate ieși prin formula „more Europe”. Un asemenea tratament seamănă cu ideea de a trata un bolnav de diabet cu o cură de zahăr! Trebuie să subliniem că nu ideea unei uniuni este greșită, ci modul în care această idee a fost confiscată și distorsionată”.

Europarlamentarul le-a amintit invitaților că la sfârșitul războiului, europenii și-au imaginat o „Europă a națiunilor de la Atlantic până la Urali” și că acest proces de cooperare a început în Occident. ”Primii 20 de ani au fost un succes și din ce în ce mai multe țări au început să privească acest model cu interes. Dar, mai ales după anul 2000, pe măsură ce birocrația de la Bruxelles devenea mai ineficientă, a început să apară euroscepticismul”, a subliniat Rebega.

Acesta a făcut și o profeție, arătând că acum cei mai mulți suporteri ai UE sunt în Est, iar în Vest sunt cele mai puternice partide eurosceptice”, dar că Brexit-ul și rezultatele alegerilor din Austria, din Olanda și din Franța ”sunt dovada că, peste nu multă vreme, criticile și respingerea modelului actual al Uniunii se vor răspândi și în Est. Este un fenomen firesc și natural. Și el nu va putea fi împiedicat prin propagandă”. Potrivit politicianului român, ”punctul critic al funcționării Uniunii este îndepărtarea tot mai mare a deciziei de cetățean. Adică diluarea democrației până în punctul în care votăm, dar nu știm ce votăm!”

În același discurs, Rebega a observat și una dintre deosebirile fundamentale între UE și SUA: ”în America principalul decident, președintele, este ales în urma unei campanii în care se implică, practic, toți cetățenii. Toți știu, după vot, ce va face și ce nu va face noul președinte. Iar acesta este responsabil în fața cetățenilor. Există vreo similaritate cu UE? Nu!”

Cât despre întrebarea dacă modelul american va putea fi preluat în UE, Rebega crede că aceasta este o întrebare dificilă, pentru că poate fi înțeleasă pe două paliere: ”Primul palier este cel administrativ. Aici ne putem imagina, cu ușurință, că o reformă administrativă ar putea propune un nou model. Dar, în această situație, aș vrea să vă reamintesc că durata medie a procesului legislativ ordinar - care implică Comisia, Parlamentul și Consiliul de miniștri - este de peste șapte ani! Adică mai mult decât un mandat! Putem să socotim cu ușurință că o reformă administrativă „soft”, așa cum o preconizează euroforicii, va dura între 15 și 20 de ani! Mai mult, arhitectura federală a SUA nu ar putea fi pusă în aplicare în Europa, decât dacă statele vechi ale Uniunii ar fi de acord cu un „moment zero” de la care să renunțe la poziția lor privilegiată. Este foarte greu de crezut, întrucât respingerea Tratatului constituțional, în 2005, precum și Brexit-ul au arătat că o asemenea evoluție este improbabilă pe termen scurt și mediu. Al doilea palier este cel cultural. Aici, principala diferență se referă la modul în care au luat naștere Europa și USA. SUA au luat ființă prin asocierea voluntară a unor oameni care au luat totul de la început. Inclusiv emigranții care s-au stabilit de-a lungul timpului în SUA, au făcut-o cu conștiința că lasă în urmă trecutul și iau viața de la capăt, într-o lume nouă. Europa are, însă, un trecut pe care nu poate și nici nu vrea să-l uite! Europa și națiunile Europei s-au format de-a lungul a aproape două mii de ani. Europa înseamnă și catedrale, și biblioteci, și literatură, și muzică, și laboratoare, și universități, dar a însemnat, din nefericire, și războaie, tensiuni sau conflicte. Pe acestea din urmă, noi, europenii, le putem ierta, dar nu le putem uita! În Europa, nu poți să dărâmi totul și să creezi „o țară nouă”! Esența Europei este tocmai această tradiție culturală multimilenară. O tradiție care se manifestă specific, la nivelul fiecărei națiuni!”.

Laurențiu Rebega a dat chiar exemplul țării gazdă pe motiv că ”aici, în Polonia, se află dovada cea mai elocventă că spiritul național nu poate fi confiscat de o construcție supranațională artificială. Polonia, una dintre cele mai vechi națiuni europene a trăit vremuri dramatice. A fost ocupată, împărțită, ștearsă de pe hartă. Poporul polonez a fost decimat sau mutat de pe pământurile sale. Toate acestea s-au făcut în numele unor idei imperiale supranaționale. Dar Polonia a supraviețuit și a renăscut. Este o lecție pe care toată Europa ar trebui s-o învețe!”

Îndemnul lui Rebega pentru auditoriu a fost acela că ”avem nevoie de o Europă cu națiuni puternice. O Europă cu națiuni slabe va fi o Europă slabă”, după care le-a atras atenția că ”euroscepticismul nu este extremism și nici populism! Este o încercare de a găsi o soluție”.

Rebega a afirmat în acest moment al discursului că ”Uniunea a intrat pe un drum greșit, în care se insistă irațional și iresponsabil pe o creștere a integrării care creează frustrări și nu dă rezultate” și că ”Uniunea ar câștiga mai mult, dacă, în acest moment, ar face un pas lateral pentru a găsi o altă formulă de cooperare, mai flexibilă și mai descentralizată. Dar pasul lateral trebuie să fie un pas spre democrație”.

Cât despre relația SUA cu țările din Estul Europei, așadar și cu România, europarlamentarul român a afirmat că ”SUA ar trebui să fie mai prezente în Estul Europei prin investiții și acorduri comerciale” pentru că acesta este cel mai convingător sprijin și semnal de prietenie.

Politicianul român nu a uitat nici de globalizare: ”știm foarte bine că lumea se modernizează într-un ritm fără precedent. Știm foarte bine că, în fața provocărilor globale, trebuie să fim solidari și uniți. Nu este adevărat că ne dorim izolarea, că dorim să ne întoarcem în trecut! Acestea sunt minciuni și clișee fluturate de propaganda eurocraților. Dar nu mai admitem ca, într-o construcție comună, unii să primească avantajele, iar alții să achite nota de plată!”. Iar în final, Laurențiu Rebega a precizat că ”obiectivul nostru nu este distrugerea Europei, ci revenirea la o Europă naturală, în care cetățenii unor națiuni egale în drepturi să poată decide cine și cum îi conduce”.

content-image

Parlamentul European nu este responsabil de conținutul acestui articol. Articolul este subvenționat din bugetul 400 al Grupului ENL.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.