Premium
În perioada sovietică, cetățenii URSS aveau posibilități foarte limitate de a călători în afara granițelor sale, în special pentru a vizita țările blocului capitalist. Iar una dintre temerile rușilor este că se va reveni la o situație similară, ceva ce se întâmplă deja parțial după declanșarea ofensivei rusești în Ucraina, care a complicat foarte mult călătoriile ruşilor în țările occidentale. Ultima care a luat măsuri în această privință a fost Finlanda, care a decis pe 18 noiembrie să închidă unele dintre punctele de trecere a frontierei dintre ambele țări, întrerupând principalele artere care o legau de Rusia.
Moscova a răspuns, luni, la închiderea punctelor de trecere a frontierei din țara scandinavă prin intermediul purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că decizia luată de Helsinki provoacă un "regret profund". "De multă vreme aveam relații foarte bune cu Finlanda, pragmatice și bazate pe respect reciproc", a subliniat Peskov, înainte de a acuza autoritățile acestei țări că înlocuiesc aceste relații "cu o poziție exclusiv rusofobă". Finlanda este una dintre țările care s-a poziționat cel mai mult împotriva Moscovei, lucru pe care presa oficială rusă l-a replicat, asigurând că ţara va fi următorul obiectiv al Kremlinului după Ucraina. De fapt, aceste amenințări au fost unul dintre motivele pentru care Helsinki a dorit să adere la NATO.
Finlanda a închis granițele
Închiderea Finlandei se adaugă la refuzul altor state UE care au graniță cu țara eurasiatică de a permite trecerea cetățenilor ruși, chiar dacă aceștia au o viză Schengen din țări terțe, precum Estonia sau Lituania, care le permite să treacă celor cu dublă cetăţenie sau celor care au o reşedinţă pe teritoriul lor. În plus, nouă țări din Uniune au decis să interzică sau să limiteze vizele pentru ruși, cum este cazul celor trei țări baltice, Cehiei, Slovaciei, Danemarcei, Belgiei și Țărilor de Jos.
Alte țări care au luat decizii similare sunt Statele Unite și Elveția. Din acest motiv, porțile de acces pentru rușii din străinătate de astăzi sunt Caucazul, Turcia și Asia Centrală, de unde pot călători, dacă au documentația corespunzătoare, în țări care au închis spațiul deschis companiilor aeriene ruse. Totuşi, acestea sunt o minoritate, deoarece prețurile multor bilete sunt prohibitive pentru rusul obișnuit, care primește în medie echivalentul a 620 de euro pe lună.
Mulți ruși se tem că punctul de cotitură pentru granițe va fi reprezentat de viitoarele alegeri prezidențiale din 17 martie 2024. Actualul președinte, Vladimir Putin, este așteptat să candideze din nou pentru funcție - este la putere din anul 2000 - ca şi candidat independent. De aceea, unii ruși au luat decizia de a părăsi țara înainte să se întâmple asta. Este cazul Svetlanei – nume fictiv – care nu are de gând să voteze la aceste alegeri pentru că speră să fie atunci alături de soțul ei în afara țării. "Avem planuri să petrecem cel puțin doi ani în afara Rusiei, ne temem că atunci nu vom mai putea pleca, dacă vrem", explică ea.
Un alt rus, Nikolai - tot un nume fictiv - a ales deja să părăsească Rusia, având în vedere ce se poate întâmpla. "Suntem pe cale să fim din nou o țară izolată de lume, cu o nouă Cortină de Fier și nu vreau să trăiesc într-o astfel de țară", spune el. Din acest motiv, și-a schimbat țara de origine în Emiratele Arabe Unite, destinație care oferă facilități celor care doresc să locuiască acolo, atât timp cât au resurse financiare. Dubai este una dintre destinațiile preferate de rușii care își permit, în timp ce alții cu mai puține resurse economice optează pentru vecini mai apropiați de țară precum Kazahstan, Armenia și Georgia, preferate pentru facilități logistice, pentru folosirea pe scară largă a limbii ruse și pentru împărțirea unei graniţe terestre cu Rusia. În plus, unele țări balcanice precum Serbia - istoric o țară prietenă cu Rusia -, Muntenegru și Albania au primit și ruși, dar într-o măsură mai mică.
Până acum, peste un milion de cetățeni au părăsit deja Rusia, dintre care aproape 100.000 de profesioniști din sectorul tehnologiei.
Sursa: Revista Presei Rador Radio România
