Un judecător CELEBRU vine cu o analiză DEVASTATOARE: 'Majoritatea magistraţilor şi a CSM s-au opus modificărilor Legilor Justiţiei fără niciun ARGUMENT...'

După ce a criticat dur ambasadele pentru imixtiunea în politica internă a României, judecătorul Florica Roman a postat pe blogul personal o nouă analiză devastatoare pe Legile Justiţiei. De această dată, magistratul acuză că dezbaterile privind modificările la Legile Justiţiei au fost înlocuite cu manipularea. Roman are cuvinte dure şi pentru magistraţi şi CSM, despre care spune că s-au opus oricăror modificari la legislaţia din justiţie.

Citeşte şi: Simona Marcu, MESAJ pentru politicieni după câştigarea preşedinţiei CSM: 'Vom fi deschişi cu celelalte puteri...'

“Din 2012 pana in prezent, insa, necesitatea de noi modificari si imbunatatiri la legile justitiei a devenit evidenta, fiind ceruta atat de societate, cat si chiar de sistemul judiciar.

De exemplu, dispozitii din legile justitiei ce au fost declarate neconstitutionale, cum ar fi procedura de revocare a membrilor CSM, asteptau de 4 ani sa fie puse in acord cu Constitutia. Desi abuzurile din justitie au devenit deja de notorietate, acum s-a descoperit ca raspunderea materiala a judecatorilor si procurorilor era practic inaplicabila, trebuind a fi modificata.

De cativa ani exista, chiar in cadrul sistemului judiciar, grupuri de lucru si consultari succesive ale judecatorilor si procurorilor, initiate de Consiliul Superior al Magistraturii, cu privire la ce modificari sunt necesare pentru a imbunatati aceste legi. Cele mai multe dintre aceste propuneri, venite chiar din interiorul sistemului, se regasesc in propunerile de modificare facute de Consiliului Superior al Magistraturii.

Citeşte şi: Probleme pentru un medic CELEBRU: Leon Dănăilă, AMENDAT din nou de CNCD pentru declaraţii homofobe

In acest context, in toamna anului 2017 s-a declansat procedura de modificare a legilor justitiei.

Ministerul Justitiei a venit cu o propunere de proiect, care a fost avizat negativ de CSM, desi cu o seara inainte aceiasi membri din CSM fusesera de acord cu cea mai mare parte a propunerilor.

Din acel moment, dezbaterile despre modificarile legilor justitiei nu au mai fost despre cum sa facem justitia sa functioneze mai bine, astfel incat oamenii sa aiba parte de o justitie mai performanta, echitabila si profesionista, ci modificarile la legile justitiei au devenit arma in disputa politica.

Guvernul nu a mai sustinut initiativa propusa de Ministerul Justitiei, ce fusese avizata negativ in bloc de Consiliul Superior al Magistraturii, astfel ca un grup de parlamentari au propus initiative distincte de modificare a celor trei legi ale justitiei, preluand o buna parte din propunerile CSM.

Majoritatea magistratilor si a CSM s-au opus categoric oricaror modificari si imbunatatiri la legile justitiei (unele modificari fiind cerute chiar de ei) si le-au criticat vehement si fara nici un argument, clamand ca modificarile ar aduce atingere independentei justitiei si ar pune in pericol statul de drept.

Citeşte şi: DIICOT, mişcare de ULTIM MOMENT în dosarul medicului Lucan: Fiul acestuia, adus la audieri - FOTO

O parte a presei si a societatii inititulate civile, ca la un ordin, fara a prezenta vreun argument si exemplu clar care prevederi ar fi problematice, au rostogolit aceleasi slogane panicarde, ca statul de drept din Romania e la marginea prapastiei.

In aceiasi paruiala pe legile justitiei s-au implicat si ambasadele, care s-au raliat unor astfel de critici fara substanta, acestea aratandu-se 'ingrijorate' in abstract si vorbind de 'pericole' fara a preciza insa, clar si concret, care prevederi din legi ar pune in pericol justitia si 'progresele' acesteia din ultimii ani.

Sloganele, propaganda si manipularea au luat locul dezbaterilor documentate despre imbunatatirile ce sunt necesare a fi facute legilor justitiei si despre care este cea mai buna forma ce se poate da acestor legi.

Comparand situatiile din 2004, 2005 si 2012 cu situatia prezenta a modificarilor aduse la legile justitiei, constatam ca societatea romaneasca, dupa integrarea in Uniunea Europeana, in loc sa fi progresat in exercitiul democratiei si al folosirii parghiilor democratice de 'checks and balances' a facut, in fapt, un regres.

Citeşte şi: Augustin Lazăr, prima reacţie după CONTROVERSELE iscate de alegerea conducerii CSM: 'Cine, ce, cum a votat e IRELEVANT...'

Vina pentru acest regres al practicarii democratiei in Romania nu este al Uniunii Europene, ci a noastra, ca societate. Dupa integrarea in UE, cei de afara au considerat ca am devenit o democratie consolidata, motiv pentru care nimeni nu s-a mai preocupat de derapajele 'democratiei originale' din Romania, iar noi – autosuficienti fiind – am crezut ca nu mai avem nimic de invatat ori de perfectat.

Efectul este acela ca am pierdut deprinderile democratice, uitand ce inseamna si cum functioneaza o democratie. Nu se mai dialogheaza in societate, nu se mai dezbate, nu se mai educa si documenteaza, ci acum toata lumea si toate institutiile lupta. Deseori 'lupta' dusa de unele institutii se face prin mijloace care exced competentele lor constitutionale.

Ar fi timpul si ar fi benefic ca fiecare institutie si autoritate publica sa-si exercite atributiile in limitele competentelor constitutionale, respectand atat separarea si echilibrul puterilor, cat si colaborarea loiala dintre institutii.

In fond, modificarile la legile justitiei, despre care se tot vorbeste, ar trebui sa se faca avand in prim plan binele oamenilor. In vacarmul urias insa, generat de propaganda si dezinformare, numai despre binele oamenilor si dreptul lor la o justitie echitabila NU s-a mai vorbit'.", se arată în analiza judecătorului.

Citeşte şi: DNA dă o nouă LOVITURĂ: Adrian Gărdean, trimis în judecată într-un dosar disjuns din Gala Bute .