Aproximativ una din trei persoane de peste 80 de ani suferă de degenerescență maculară legată de vârstă (AMD), o afecțiune care afectează retina și duce la pierderea vederii centrale. În Statele Unite, aproximativ 20 de milioane de adulți cu vârste de peste 40 de ani trăiesc în prezent cu AMD. Cercetătorii au identificat o nouă metodă de încetini sau chiar opri stadiile incipiente ale AMD-ului, scrie sciencedaily.com
Cercetătorii de la Universitatea Aalto au identificat o nouă metodă promițătoare de a încetini sau chiar opri stadiile incipiente ale AMD-ului uscat. Abordarea lor se concentrează pe întărirea sistemelor naturale de apărare ale celulelor retiniene prin aplicarea unei călduri controlate, potrivit profesorului Ari Koskelainen.
„Funcționalitatea celulară și mecanismele de protecție slăbesc odată cu vârsta, ceea ce expune fundul de ochi la un stres oxidativ intens”, explică Koskelainen. „Radicalii liberi de oxigen deteriorează proteinele, făcându-le să se plieze greșit și să se agregheze; apoi încep să se acumuleze depozite grase de proteine numite drusen — principalul criteriu de diagnostic pentru forma uscată a degenerescenței maculare legate de vârstă.”
Folosirea căldurii pentru a declanșa răspunsul de reparare al ochiului
Tratamentul presupune încălzirea atentă a țesutului afectat cu câteva grade — o sarcină dificilă, deoarece temperatura din spatele retinei este greu de măsurat. Temperaturile peste 45 de grade Celsius pot deteriora țesutul, dar echipa de la Aalto a dezvoltat o metodă care permite monitorizarea temperaturii în timp real în timp ce zona este încălzită cu lumină în infraroșu apropiat. Astfel, se poate controla procesul cu precizie și siguranță, folosind căldura pentru a activa mecanismele naturale de vindecare ale ochiului la nivel celular.
Când proteinele din interiorul ochiului se pliază greșit, celulele pot reacționa în mai multe moduri. Unul dintre mecanisme implică proteinele de șoc termic, produse ca răspuns la stres și care pot ajuta la refacerea structurii inițiale a proteinelor deteriorate. Dacă acest proces eșuează, proteinele defecte sunt descompuse în aminoacizi pentru a fi reciclate.
Dacă acumularea de proteine a avut deja loc, intervine un alt mecanism numit autofagie. Acest proces, descoperit de laureatul Nobel Yoshinori Ohsumi în 2016, închide acumularea într-o membrană lipidică asemănătoare celei celulare. Proteinele de recunoaștere de pe suprafața membranei semnalează apoi enzimelor lizozomale să înceapă descompunerea și eliminarea materialului deteriorat.
„Am reușit să demonstrăm că putem activa nu doar producția de proteine de șoc termic, ci și autofagia, folosind impulsuri de căldură. Acest proces funcționează ca un sistem de eliminare a deșeurilor,” explică Koskelainen.
Rezultate promițătoare și pașii următori
Noua tehnică a produs deja rezultate pozitive în studii pe animale — șoareci și porci. Testele clinice pe oameni sunt programate să înceapă în Finlanda în primăvara anului 2026. Prima fază va urmări confirmarea siguranței tratamentului cu laser, urmând ca ulterior să se stabilească frecvența optimă a ședințelor pentru obținerea unor efecte de durată.
„Tratamentul trebuie repetat, deoarece răspunsul poate începe să scadă la doar câteva zile după aplicare,” precizează Koskelainen.
Rezultatele au fost publicate pe 29 octombrie în revista Nature Communications. Echipa de cercetare a lansat și o companie derivată, Maculaser, pentru a ajuta la aducerea terapiei în uz clinic.
„Un calendar optimist ar putea face posibilă utilizarea metodei în clinici oftalmologice spitalicești în doar trei ani,” adaugă Koskelainen. „Scopul final este ca tratamentul să fie disponibil chiar la oftalmologul local.”
Comentează