Preotul Daniil Iacșa, de la Biserica Sfântul Ștefan - Cuibul cu Barză din București și realizator la Trinitas TV, a răspuns recent reacțiilor Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" cu privire la canonizarea preotului Ilie Lăcătușu. Acesta a publicat o postare în care subliniază perspectiva creștină asupra sfințeniei și canonizării.
În postarea sa, Iacșa subliniază că, în creștinism, trecutul unui sfânt este împărțit între viața de dinainte și cea de după convertire, pocăință, asceză sau martiriu. El aduce exemple precum Maria Magdalena, Sfântul Pavel, Augustin și Maria Egipteanca pentru a ilustra că sfințenia nu se bazează pe trecutul păcătos, ci pe viața de urmărire a credinței.
„În creștinism, trecutul unui sfânt se împarte în cel de dinainte de convertire, pocăință, asceză sau martiriu și cel de după. Trecutul păcătos și urmarea. De la Maria Magdalena, Pavel, Augustin, Maria Egipteanca și restul, până azi. Nu în virtutea trecutului păcătos sunt sfinți, ci a urmării. Că există tot felul de extreme din partea a tot felul de indivizi, curente, interese, frustrări și crude neputințe dinăuntrul și din afara Bisericii, asta n-a avut niciodată nici o relevanță pentru aghiografie, sinaxar, evlavie populară și canonizare.
Slava lui Hristos din oameni și râurile de apă vie din pântecele sfinților (Ioan VII, 38) n-au avut niciodată nevoie de apologeți sau avocați.”, scrie părintele Daniil Iacșa pe Facebook.
Această poziție vine în contextul criticilor venite din partea Institutului "Elie Wiesel", care a exprimat preocupări legate de trecutul controversat al unor figuri religioase propuse pentru canonizare. Institutul este dedicat studiului Holocaustului și promovării memoriei victimelor, și a avut adesea o poziție critică față de recunoașterea publică a unor persoane asociate cu regimul comunist.
Preotul Ilie Lăcătușu este cunoscut pentru suferințele îndurate în timpul detenției comuniste, fiind considerat un martir de către susținătorii săi. Descoperirea trupului său neputrezit a fost văzută ca un semn de sfințenie, ceea ce a dus la demararea procesului de canonizare de către Patriarhia Română.
Comentează