Autor: Vasile Ghețău, profesor asociat la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității București
Idei Principale
– Scădere naturală accentuată în 2025: România a înregistrat un spor natural negativ de 94.000 de persoane, față de 88.000 în 2024, apropiindu-se de pragul critic de 100.000.
– Natalitatea în recul puternic, mortalitatea în ușoară scădere, dar încă ridicată.
– Regiunile sudice și estice, în special Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia și Sud-Est, au cele mai grave dezechilibre demografice.
– Situații extreme la nivel județean: Teleorman, Vâlcea și Brăila au natalitate foarte scăzută; Teleorman, Brăila și Hunedoara au mortalitate foarte ridicată.
– Numărul căsătoriilor a scăzut sub 100.000 pentru prima dată;
– Pentru prima dată în istoria demografică a țării in timp de pace nu se cunoaște numărul anual al divorțurilor. Din cauza manierei în care își desfășoară activitatea Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
– Mortalitatea infantilă a scăzut semnificativ (957 → 807 cazuri).
Speranța de viață a crescut la 77,1 ani (de la 76,4 ani în 2024), o creștere importantă de 0,7 ani.
– România rămâne la coada clasamentului UE-27 privind speranța de viață, cu aproximativ 5 ani sub media europeană.
– Perspectivele demografice indică depopulare accelerată, cu estimarea unei populații de 16 milioane locuitori în 2050.
– Studiile internaționale arată că revenirea fertilității la nivelul de înlocuire (2 copii/femeie) este puțin probabilă la nivel global.
Institutul Național de Statistică (INS) a publicat recent datele provizorii asupra mișcării naturale a populației în anul 2025 [1]. Datele finale nu pot fi semnificativ diferite de cele provizorii și un tablou coerent al anului 2025 poate fi acum realizat.
Situația demografică a țării în anul 2025 comparativ cu anul anterior poate fi definită prin recul sensibil al numărului de născuți, recul moderat al numărului de decedați, recul moderat al numărului de căsătorii și declin semnificativ al numărului de decese în primul an de viață. Din aceste evoluții a rezultat o scădere naturală a populației de 94 mii locuitori. A fost de 88 mii în anul 2024. Apropierea de cifra de 100 mii locuitori devine preocupantă, constituind un nivel periculos chiar amenințător pentru viitorul populației rezidente ajunsă la 19 milioane locuitori. Nu știm încă cât a fost în anul 2025 migrația externă netă pentru a vedea unde a ajuns populația rezidentă la sfârșitul anului și cum s-a schimbat față de începutul anului. Amintesc, în context, că migrația netă a fost pozitivă în anii 2022-2024, în primii doi ani a depășit chiar scăderea naturală și populația rezidentă a cunoscut o creștere modestă pentru întâia oară după anul 1989.
Schimbările survenite în anul 2025 sunt prezentate și explicate ca factori și mecanisme.
Creșterea naturală a populației
Datele, generoase, publicate de INS asupra numărului născuților și decedaților pe județe în anul 2025 ne permit să avem o imagine asupra mișcării naturale a populației pe regiuni de dezvoltare (figura 1). Imaginea este extrem de negativă, în toate regiunile și natalitatea și mortalitatea au avut evoluții negative, recul la natalitate și creștere la mortalitate, corolarul fiind spor natural negativ general. Situația cea mai gravă s-a înregistrat în cele 3 regiuni din Sudul țării, Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia și Sud-Est. Există o diferențiere netă a sporului natural negativ între regiunile mai dezvoltate, București-Ilfov, Nord-Vest și Centru și regiunile mai puțin dezvoltate din Estul și Sudul țării cu rate negative ale sporului natural aproape duble.
Dacă vom coborî la nivel de județ, dimensiunea dezastrului demografic de la nivelul regiunilor are proporții cu totul neobișnuite în cazul unor județe. Reținând nivelul din anul 2025 natalității și al mortalității la nivel național – 7,6 și 12,6 la mie, iată ce întâlnim la nivelul județelor: natalitate -Teleorman 5,6, Vâlcea – 5,8, Brăila -5,9; la mortalitate – Teleorman – 17,8 la mie, Brăila -16,1, Hunedoara -15,4. Cu astfel de valori întrebarea asupra viitorului acestor populații are un singur răspuns, depopulare masivă și accelerată fără o redresare excepționala a natalității și mortalității, redresare fără temei realist.
Numărul căsătoriilor a coborât, pentru prima oară, sub 100 de mii (de la 101 mii la 96 mii), continuând trendul descendent. O mare noutate în anul 2025 este faptul că pentru prima dată în istoria demografică a țării in timp de pace nu se cunoaște numărul anual al divorțurilor. Este victima manierei în care își desfășoară activitatea instituția chemată să digitalizeze România – Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). În Comunicatul INS pe luna decembrie 2025 (și întregul an) se precizează: „Sfera de cuprindere este parțială din cauza disponibilității parțiale a datelor din Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIEASC)”. Acest SIIEASC este parte a ADR. Digitalizarea țării nu este dorită de destule instituții și peroane. Ea înseamnă transparență în toate, în tot ce se vinde și se cumpără, în tot ce se dă și se ia.
Mortalitatea și speranța de viață
Datele provizorii asupra numărului de decese pe grupe de vârstă în anul 2025 se referă la întreaga populație, bărbați și femei, și nu permit determinarea nivelului speranței de viață la naștere pe sexe. În consecință, s-a elaborat doar tabela de mortalitate, instrumentul demografic de determinare a valorii speranței de viață, pentru întreaga populație.
În datele publicate de INS sunt 2 informații care pot prevedea o evoluție pozitivă a speranței de viață în anul 2025 față de anul 2024 și ele se ală în distribuția pe vârste a deceselor în cei doi ani. Între 20 și 40 ani numărul deceselor este ușor mai mic în anul 2025, ceea ce ar trebui să aibă un ecou automat în ascensiunea speranței de viață. Din altă perspectivă, o evoluție surprinzător de pozitivă a avut loc în anul 2025 în mortalitatea infantilă, o reducere apreciabilă a numărului de decese în primul an de viață, de la 957 la 807.
Ratele de mortalitate pe vârste în cei doi ani, din care rezultă nivelul speranței de viață, sunt modest inferioare, dar inferioare, în anul 2025 (figura 2). Schimbarea pozitivă duce la o valoare a speranței de viață la naștere în anul 2025 77,1 ani față de 76,4 în anul 2024. Creșterea de 0,7 ani este una consistentă pentru un singur an. La modul general, o reducere a numărului de decese la vârste tinere îndeosebi, în zona A, are un efect benefic asupra speranței de viață la naștere mult mai important decât o reducere chiar apreciabilă a numărului de decese la vârste avansate. Cu datele finale vom putea ști unde a avut loc creșterea speranței de viață, la bărbați, la femei ori la ambele genuri (Nota). Se cuvine a preciza semnificațiile celor două valori: un născut din anul 2024 ar trăi în medie 76.4 ani dacă pe tot parcursul vieții generației 2024 mortalitatea pe vârste ar fi cea din anul 2024. În aceeași ipoteză un născut din anul 2025 ar trăi în medie 77,1 ani.
Poziția României în UE-27 după nivelul speranței de viață al întregii populații este cea din figura 3 [2]. Departe, departe, cu 5 ani de nivelul mediu în UE. Nu sunt dificil de intuit pierderile economice prin părăsirea pieței muncii la vârste tinere și adulte datorită mortalității excesive, fără a mai vorbi de suferințe în familii.
Despre revenirea fertilității feminine la 2 copii la o femeie, condiție a stabilității numărului populației în timp
În încheiere, câteva aprecieri grave asupra perspectivelor depopulării în lume. Voi relua un pasaj dintr-un valoros și întins studiu publicat recent în prestigiosul The Journal of Economic Perspectives [3] (sunt prezentate la sfârșitul articolului și impresionantelecărți de vizită ale celor doi autori). În contextul evoluției populației și fenomenelor demografice din ultimii 36 de ani în România cauzând depopulare accentuată și al perspectivelor dramatice care se întrevăd (o populație rezidentă de 16 milioane locuitori în anul 2050 după Perspectivele elaborate de Divizia de Populație ONU) [4] conținutul pasajului are o semnificație majoră.
„Ratele natalității au scăzut. Nu doar în ultimii ani sau decenii, nu doar în câteva țări, ci la nivel mondial și de când există date fiabile. Nu există niciun motiv în dovezi pentru a ne aștepta la o anumită inversare automată – nici din dovezile din literatura de specialitate privind tendințele pe termen lung ale fertilității și impactul politicilor, și nici din dovezile prezentate în acest articol. Pe scurt, istoria nu oferă exemple de societăți care să recunoască ratele natalității foarte scăzute ca o prioritate socială și apoi să răspundă cu schimbări eficiente care să restabilească și să susțină fertilitatea la nivelul de înlocuire. Dacă schimbările care ar readuce ratele natalității globale la nivelul de înlocuire după ce scad sub acesta sunt puțin probabile, atunci o perioadă lungă de depopulare globală ar fi un viitor probabil. Timpurile noastre, în care există un număr mare de oameni pe planetă, ar fi o anomalie istorică care se va încheia.” (trad. IA).
Nota
La calculul ratelor anuale de mortalitate pe vârste se folosește populația medie pe vârste sau cea de la 1 iulie a anului. Pentru anul 2025 aceste populații nu sunt încă disponibile și s-a folosit populația de la 1 ianuarie 2025. Diferențele potențiale la nivelul ratelor de mortalitate nu pot fi semnificative. Populația medie și cea de la 1 iulie 2025 pot diferi ușor doar de cea de la 1 ianuarie în funcție de dimensiunea migrației externe nete în anul 2025, date nepublicate încă. Amintesc că în anii 2022-2024 migrația netă a fost pozitivă.
R e f e r i n t e
[1] Institutul Național de Statistică. Comunicat de Presă. Nr. 33/10.02.2026.
Mișcarea naturală a populației în luna decembrie 2025
(https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pop12r25.pdf).
[2] Eurostat. Life expectancy by age and sex
(https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/demo_mlexpec__custom_11055020/bookmark/table?lang=en&bookmarkId=8b3120c7-4116-4fa0-8cf0-4d1a45112c74&c=1713969318965)
[3] Michael Geruso and Dean Spears,
The Likelihood of Persistently Low Global Fertility
The Journal of Economic Perspectives, A journal of the American Economic Association
Winter 2026, Vol. 40, No. 1.
(https://www.aeaweb.org/full_issue.php?doi=10.1257/jep.40.1).
[4] Department of Economic and Social Affairs, Population Division, World Population Prospects 2024
(https://population.un.org/wpp).
Michael Geruso and Dean Spears are both Associate Professors of Economics at the University of Texas at Austin. Geruso is also a Faculty Research Associate, National Bureau ofsity of Texas at Austin. Geruso is also a Faculty Research Associate, National Bureau of Economic Research, Cambridge, Massachusetts. Spears is also a Research Fellow, Institute ofEconomic Research, Cambridge, Massachusetts. Spears is also a Research Fellow, Institute of Labor Economics (IZA), Bonn, Germany, and Founding Executive Director of r. i. c. e., UttarLabor Economics (IZA), Bonn, Germany, and Founding Executive Director of r. i. c. e., Uttar Pradesh, India. Their email addresses are mike.geruso@utexas.edu and dspears@utexas.edu.Pradesh, India.
Comentează