Ultimul Barometru INSCOP pe luna noiembrie are câteva rezultate care merită menționate. Pe lângă ierarhia obișnuită a încrederii în politicieni, avem și câteva tendințe, măsurători pe termen mai lung, care ne permit să înțelegem complicatul mecanism al opiniei publice din România.
Să observăm mai întâi doi politicieni de prim-rang, cândva, care au ceva comun - amândoi au ajuns pe mâna DNA (fiind anchetați de fapte de corupție sau asimilate corupției) și amândoi și-au pierdut rangul deținut. E vorba de Victor Ponta și Sorin Oprescu, adică un fost premier și un fost primar general al Capitalei.
În iulie 2014, Ponta era favoritul zeilor demoscopiei. Avea 37% cotă de încredere și doar pe Dumnezeul BNR, Mugur Isărescu, deasupra lui. De la 37% Ponta a ajuns, la sfârșitul lui noiembrie 2015 (adică după tragedia de la Colectiv și demisia sa), la o cotă de 20,2%. Adică, aproape o înjumătățire a popularității. La Sorin Oprescu curbele arată mult mai dramatic. De la 32,4% în iulie 2014 (și locul patru în ierarhia generală) a ajuns la 9,8% (!!) în noiembrie 2015, adică, de trei ori mai puțin.
Scăderea lui Oprescu a început mai devreme, dar ea a devenit abruptă după arestarea sa într-un soi de flagrant pentru luare de mită. Din iulie 2015 și septembrie 2015 (adică cele două momente care încadrează episodul judiciar), Oprescu a căzut de la 21,8% la 13,9%, dar, cum se vede, nu s-a oprit la acel nivel. Asta ar trebui să-l pună pe gânduri pe Victor Ponta, care, deși se află încă plutonul de mjiloc al clasamentului, are toate șansele și el, în câteva luni, să îngroașe ”liga inferioară”, a celor care au început să conteze prea puțin în politică.
Așadar, dacă-ți pierzi funcția și te ia justiția la ochi, șansele de reabilitare sunt destul de mici, iar perspectiva căderii în uitare devine o realitate.
Un alt ”tandem” ce merită analizat este Dragnea-Tăriceanu. Nu întâmplător i-am ales pe cei doi. Dragnea a avut o creștere fulminantă după ce l-a învins în vara pe Ponta în bătălia internă a PSD. A crescut de la 7,9 în aprilie 2015 (când părea terminat după condamnarea cu suspendare) la 16% în septembrie 2015. Acum Dragnea pare că ”dă înapoi” două puncte, la 14%. În același timp, ”liberalul” Tăriceanu crește de la 16% în iulie 2105 la 21,4% în noiembrie 2015.
Asta ar trebui să-i dea de gândit lui Dragnea, cel care părăsește cu pași mici discursul conservator, anti-justiție, populist, cu care era obișnuit electoratul PSD. Tăriceanu nu vrea să lase locul liber și ocupă nișa pe care noul șef al PSD o evacuează împleticindu-se. Un alt sondaj INSCOP, realizat de liberali în noiembrie, pentru PNL, arăta că favorabilitatea lui Tăriceanu este aproape dublă în rândul electoratului PSD din București, față de favorabilitatea în rândul bucureștenilor simpatizanți liberali.
În fine, un alt rezultat care merită menționat îl privește pe fostul președinte, Traian Băsescu. A încheiat mandatul decent în decembrie 2014 (20,7% încredere), apoi s-a turtit imediat ce o apropiată a sa a fost arestată și anchetată de procurori, ajungând la 15% în iulie 2015. În noiembrie 2015, Traian Băsescu are 16,3%, deși a fost vocea cea mai sonoră (și oarecum singulară) pe parcursul crizei refugiaților, urmată de atentatele de la Paris, evenimente care au stârnit printre români multă emoție negativă împotriva Islamismului și imigranților. Așadar, capitalizarea actualului lider MP pe temele anti-refugiați este neglijabilă.
De urmărit, așadar, în lunile care urmează, evoluția acestor câțiva lideri politici. Va reveni Ponta, odată ce va depăși perioada asumată de absență sau va continua să meargă în jos ca și Oprescu. Ce se va întâmpla cu Tăriceanu și cum va evolua relația sa cu Liviu Dragnea, din ce în ce mai neliniștit de comportamentul șefului Senatului, care tinde să capitalizeze din ce în ce mai bine în zona PSD? Va reuși Traian Băsescu să câștige mai mult din schimbarea discursului politic, în așa fel încât să poată da un avans mai serios Mișcării Populare?
Citește și Sondaj INSCOP: Surpriză în topul încrederii în personalitățile politice
Comentează