Premium
Nu trece o zi ca în media românească să nu vedem, fie din ticăloșie fie din prostie, știri despre “realizările mărețe” ale armatei ruse. De la tancul care traversează Atlanticul fără să iasă la suprafață până la avionul care poate ajunge pe Marte mai repede decât navetele stelare ale Flotei Imperiului conduse de Darth Vader, le-am văzut cam pe toate.
În realitate însă, România este astăzi într-o situație de securitate mai bună decât oricând. Apartenența la NATO și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite oferă țării noastre cele mai puternice granții de securitate din istorie. De altfel, România are un loc aparte în arhitectura de apărare colectivă a Alianței, datorită scutului american anti-rachetă, de la Deveselu, dublat de un sistem asemănător, ce va fi operabil în Polonia.
După cum spuneam aproape zilnic vedem știri cu bețivanii ruși transformați cel puțin în Rambo. Ce nu citim prea des, din păcate, este că avem ac de cojocul bețivilor, și nu, nu ideea nu e că le-am putea îndoi vodca cu apa.
În aceste zile, câteva sute de militari români participă la cel mai important exercițiu militar NATO din ultimii 13 ani. La exercițiu participă aproximativ 36.000 de militari NATO și din țări partenere, 140 de avioane, 60 de nave maritime, din 33 de țări. Exercițiul a început în 22 octombrie și se va termina pe 6 noiembrie, iar “câmpul de bătaie” a fost așezat în Italia, Spania, Portugalia, Marea Mediterană și Oceanul Atlantic.
Exercițiul a fost planificat în urmă cu doi ani, însă pe parcurs a suferit schimbări majore care țin cont de noua situația din estul Europei, mai precis de anexarea ilegală a peninsulei Crimea și de trimiterea de către Vladimir Putin a celebrilor “omuleți verzi” în estul Ucrainei.
După încheierea războiului rece, exercițiile militare ale Alianței Nord-Atlantice vizau aproape toate scenariile posibile, de la un atac klingonian până la asaltul piraților somalezi. De fiecare dată însă, la nivel oficial s-a declarat că nimeni nu pregătește în mod real scenarii de război cu Federația Rusă. Discursul a fost accentuat în special după 1997, când între NATO și Federația Rusă a fost semnat un Act Fondator ce avea ca scop eliminarea celui mai mic risc ca între cele două părți să apară vreun conflict.
Întreaga paradigmă a suferit însă modificări după ce fostul ofițer KGB de la Moscova s-a gândit că în lipsa prosperității le-ar putea oferi rușilor măcar senzația că trăiesc încă într-o putere globală (scuze domnul Juncker).
Chiar dacă se mișcă mai greu, democrațiile occidentale au înțeles mesajul, iar acum îi trimitem înapoi lui Vladimir Putin propriul nostru mesaj: suntem puternici, suntem uniți și suntem capabili să spulberăm oricând armata rusă.
„A trebuit să adaptăm scenariul pentru a intregra toate provocările cu care ne confruntăm în prezent”, explica Gen. Denis Mercier, ce conduce comandamentul NATO axat pe amenințările viitoare (Supreme Allied Commander Transformation of NATO), în timpul unei întâlniri cu presa din 14 octombrie 2014. În comparație cu acum 13 ani, lumea se schimbă mult mai repede, a spus acesta: „Amenințările și surprizele se accelerează, deci trebuie să ne asigurăm că suntem îndeajuns de flexibili pentru a integra în exercițiul nostru aceste noi concepte și pentru a accelera procesul dezvoltării de noi idei”.
Mercier nu numește clar Federația Rusă, însă nu e niciun dubiu că se referă inclusiv la ea. Există însă anumite zone de expertiză independente care nu au nicio reținere în a afirma evidența. Exercițiul militar a fost adaptat ca să includă câteva elemente care „sună teribil de relevant pentru amenințarea rusă”, scrie breakingdefense.com, unul dintre cele mai importante think-tankuri americane de analiză militară.
Și totuși, ce aduc nou exercițiile? Scutul antirachetă și războiul hibrid.
“Scenariul Ucraina”
Primul scenariu al Trident Juncture, SOROTAN, simulează un răspuns la o criză în care teritorul membrilor NATO nu este direct afectat sau atacat de o armată regulată – cum este cazul Ucrainei, susțin experții de la breakingdefense.com. Elemente noi au fost adăugate constant la scenariu, astfel, după summitul NATO de anul trecut din Wales a fost creată o nouă forță de reacție rapidă, Very High Readiness Joint Task Force, și desfășurarea rapidă a unei “spearhead force” a devenit acum parte din exercițiu, a declarat Gen. Mercier.
Adversarul simulat în exercițiu a evoluat în amenințare hibridă, a spus Mercier: un stat-națiune care desfășoară nu doar forțe obișnuite – inclusiv tancuri și scuturi antirachetă – pentru a-și lovi vecinii, dar și războiul de gherilă și mercenari. Asta amintește foarte mult de Ucraina, deși Rusia nu e singura națiunie care folosește aceste metode: Iran e un alt exemplu.
Exercițiul este benefic nu doar pentru pregătirea militară a militarilor din țările NATO, inclusiv cei români. După ce au ucis omuleții verzi ai lui Vladimir Putin, într-un exercițiu militar, ce i-ar putea opri acum să-i ucidă și într-un scenariu real?
George Rîpă este consultant politic și președintele CASA
