Ungaria va bloca următoarea tranșă de sprijin militar din partea Uniunii Europene pentru Ucraina și orice nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, dacă Kievul nu va elimina banca ungară OTP de pe lista neagră, a declarat, miercuri, ministrul de externe ungar, Péter Szijjártó, informează Reuters, potrivit Rador.
Ungaria nu a aprobat plata următoarei tranșe de sprijin militar pentru Ucraina, oferit de Uniunea Europeană în cadrul Facilității Europene pentru Pace (EPF), a declarat, marți, un purtător de cuvânt al guvernului.
Fondul European pentru Pace, facilitate creată în 2021, este un instrument extrabugetar menit să îmbunătăţească capacitatea UE de a preveni conflictele, de a construi pacea şi de a consolida securitatea internaţională şi se ridică la opt miliarde de euro.
3,6 miliarde de euro pentru Ucraina
Până în prezent, UE a furnizat în total aproximativ 3,6 miliarde de euro pentru sprijin militar pentru Ucraina în cadrul EPF.
Potrivit Ukrainskaia Pravda, prin intermediul acestui fond, UE a sprijinit forţele armate ucrainene acordând şapte pachete consecutive de ajutor, dar a finanţat şi alte ţări cum ar fi Moldova, Georgia, Mozambic, Mali, Somalia, Niger, Iordania, Bosnia şi Herţegovina, Liban şi Mauritania, informează Agerpres.
În plus, la începutul lunii mai, Consiliul UE a decis să aloce un miliard de euro din Fondul European pentru Pace, ca parte a iniţiativei sale de a furniza Ucrainei muniţie de artilerie.
Ungaria, care este membră a UE şi a NATO, a refuzat să furnizeze echipament militar vecinei sale Ucraina, invadată de forţele ruseşti în februarie 2022. De asemenea, Ungaria a criticat în mod repetat sancţiunile UE împotriva Rusiei, pe care toate cele 27 de ţări UE trebuie să le aprobe în unanimitate, dar în cele din urmă a susţinut toate măsurile convenite până acum.
Dispută cu Bruxellesul
Ungaria se află într-o dispută cu Bruxelles-ul, întrucât blocul comunitar i-a suspendat fondurile de redresare până când guvernul naţionalist de la Budapesta va pune în aplicare reforme pentru a îmbunătăţi independenţa justiţiei şi a combate corupţia. Aflat la putere din 2010, premierul Viktor Orban a intrat în conflict cu UE şi în special cu braţul său executiv, Comisia Europeană, după ce Budapesta a restricţionat drepturile migranţilor şi a înăsprit controlul statului asupra organizaţiilor neguvernamentale, a cadrelor universitare, a presei şi a instanţelor.