DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Unirea din 1859, sărbătorită anual în capitala Moldovei ca o compensație pentru sacrificiul ieșenilor (Video)

tvr.ro
unirea mica

În 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domnitor al Munteniei, după ce în 5 ianuarie fusese votat domnitor al Moldovei. Cu toate acestea, Unirea se sărbătorește la Iași încă de pe vremea lui Cuza, ca o compensație pentru sacrificiul făcut de ieșeni, spune istoricul Sorin Iftimi pentru mediafax.

În fiecare an, în 24 ianuarie toții ochii sunt îndreptați către Piața Unirii din Iași, unde se sărbătorește Unirea Principatelor Române. Este vorba despre locul în care în 1857 s-a jucat prima Horă a Unirii și unde acum este amplasată statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Sorin Ifimi, istoric la Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Național Muzeal Moldova, spune că Unirea s-a făcut în doi pași și că totul s-a întâmplat datorită valorificării unei neclarități din Convenția de la Paris.

„Unirea de la 1859 reprezintă, de fapt, piatra de fundație a României Moderne. Este un moment deosebit de important, iar formula de folosită uneori nu este cea mai potrivită pentru că este un act istoric deplin, este momentul în care prin Unirea celor două Principate Românești a rezultat România de astăzi. Un nou stat a apărut astfel pe harta Europei", spune istoricul Sorin Ifimi.

Au urmat Divanurile ad-hoc și negocierile din cele două capitale ale Principatelor.

„Unirea s-a realizat în doi pași. Ea a fost posibilă doar în urma Războiului Crimeii, când Rusia de atunci a fost învinsă și puterile europene au reușit să creeze un cadru mai democratic pentru micile state din Europa și, în aceste condiții, s-a organizat o Conferință la Paris, s-a impus atunci ideea ca popoarele mici să fie și ele ascultate. În felul acesta s-a ajuns la cele două consultări ale populației, cunoscute ca Divanurile ad-hoc din 1857. Într-o primă fază, alegerile au fost alterate în Moldova și, în urma unei repuneri a problemei, în urma discuției între Împăratul Napoleon al III-lea și Regina Victoria, s-a ajuns la reluarea alegerilor. În Moldova, Partida Unionistă și-a impus candidatul, alegându-l la 3 ianuarie pe Alexandru Ioan Cuza, iar la 5 ianuarie câștigând alegerile cu unanimitate de voturi”, a explicat istoricul contextul internațional în care a fost posibilă Unirea.

Cea de-a doua etapă a Unirii Principatelor a avut loc la București.

„La 24 ianuarie a fost cea de-a doua fază a Unirii, în care muntenii au reușit să se mobilizeze în mod exemplar. Se știe că acolo doi dintre cei trei caimacani erau împotriva ideii de unire, conservatorii erau mai puternici, dar unioniștii au reușit să organizeze elementele și în planul acesta al consultării reprezentanților, dar și prin mobilizarea maselor, reușind să aducă în apropierea locului unde urmau să se desfășoare alegerile o masă mare de oameni care să reprezinte o presiune și care să prezinte dorința populației din Muntenia de unire și evenimentele și-au urmat cursul cunoscut. Se știe de întâlnirea din ziua anterioară de la Hotelul Concordia, este clădirea aceea din București căreia nu i se găsesc resurse pentru restaurare de foarte mulți ani de zile și care riscă să dispară de pe harta Capitalei. A doua zi a fost adunarea în care s-a votat alegerea Domnitorului. Înainte de ședință se știe că a fost o ședință secretă, în care s-a făcut apel la sentimentele patriotice ale celor de față, iar după aceea a urmat un vot care a dat câștig de cauză ideii de Unire. S-a valorificat o neclaritate a Convenției de la Paris și anume că nu se preciza nicăieri că în poziția de domnitor nu poate fi aceeași persoană. Și atunci, Alexandru Ioan Cuza a fost ales și la București și în felul acesta s-a realizat Unirea în persoana Domnului, sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza", a declarat, pentru MEDIAFAX, Sorin Iftimi.

Vestea despre alegerea lui Cuza și la București a ajuns la Iași prin telegraf.

„Lupta cea mare a fost la București pe 24 ianuarie. Ieșenii își făcuseră datoria, se știe că s-a comunicat prin telegraf, telegraful era introdus de câțiva ani în Principatele Unite. Pe la amiază i s-a transmis lui Alexandru Ioan Cuza că muntenii doresc să îl voteze tot pe el Domnitor, iar pe la șase seara, când deja era întuneric, a sosit vestea cea mare că reprezentanții Munteniei au hotărât ca Alexandru Ioan Cuza să fie și Domnul Munteniei", a mai povestit Sorin Iftimi.

Alexandru Ioan Cuza a sărbătorit alături de apropiați, iar ieșenii au ieșit a doua zi în stradă.

„După cum spuneam, vestea a sosit spre seară și bucuria a fost într-un cadru mai intim, (Alexandru Ioan Cuza - n.r.) chemându-și câțiva prieteni, câțiva oficiali din vremea aceea din Moldova. Iașul practic a aflat abia a doua zi de dimineață vestea cea mare și bineînțeles că străzile orașului s-au umplut de populația entuziasmată și s-au bucurat cu toții de acest moment istoric deosebit", a spus istoricul.

Și totuși, chiar dacă cea de-a doua alegere a avut loc la București, în 24 ianuarie, Unirea Principatelor Române se sărbătorește la Iași.

„Se pare că este o decizie încă din timpul domniei lui Cuza, un fel de compensație acordată vechii capitale a Moldovei, ca sărbătoarea aceasta națională, din acea perioadă, să se sărbătorească la Iași și nu la București. La început era egal celebrată în ambele orașe, iar apoi a rămas obiceiul acesta ca mai ales în capitala Moldovei, care se sacrificase pentru Unire, să se puncteze acest moment deosebit în fiecare an", a mai explicat Sorin Iftimi.

Deși multă lume asociază alegerea lui Cuza la Iași cu Muzeul de Istorie Naturală, domnitorul a fost votat într-o sală a vechiului Palat Domnesc, în locul căruia este astăzi Palatul Culturii.

„Legătura este una foarte directă (între alegerea lui Cuza și Palatul Culturii - n.r.). Pentru faptul că la Muzeul de Istorie Naturală exista o sală dedicată lui Alexandru Ioan Cuza, ieșenii confundă uneori lucrurile și nu realizează că acolo de fapt, Cuza a fost ales ca principal candidat al Partidei Unioniste. Alegerile propriu-zise au avut loc la Curtea Domnească, la Palatul care a fost pe acest loc înainte de Palatul Neogotic (Palatul Culturii de astăzi-n.r.). Sala în care s-a votat a fost la etaj", a mai spus istoricul de la Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Național Muzeal Moldova.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.