e-national:
Urmasii lui Ion Iliescu si cei ai Regelui Mihai au pus bazele unui viitor comun, unul in care Casa Regala va prospera la umbra celor trei trandafirasi socialisti.
Data fiind abundenta de ”baroni” din PSD, Liviu Dragnea s-a gandit ca social-democratiei mioritice nu i-ar strica un parfum de regalitate autentica. Pe de alta parte, Principesa Margareta cugeta si ea, pe prispa Casei Regale, la avantajele aduse de statutul de institutie publica, fie ea si republicana. Cum marile spirite se intalnesc intotdeauna, Dragnea (urmasul lui Ion Iliescu, republicanul care l-a hingherit la propriu pe Regele Mihai si nu l-a lasat ani intregi sa puna piciorul in tara dupa decembrie 1989) si Principesa Mostenitoare Margareta au batut palma, ieri, cu gandul la un viitor comun cat mai prosper.
Hotarat sa-si poleiasca ”baronii” si partidul cu ceva nobilime autentica, Dragnea a dat uitarii toate dudele Casei Regale si a anuntat public ca ”se pregateste un nou cadru legal pentru Casa Regala”. Acela de institutie publica bugetata de stat, ceea ce inseamna ca Principesa Margareta va scapa de grijile pricinuite de cheltuielile Casei Regale. Iar daca tot va fi atat de relaxata, si-ar putea lua Duda de mana si impreuna sa bata tara facand apologia social-democratiei pesediste. Pana atunci insa, monarhistii au si ridicat glasul acuzand Casa Regala ca isi va semna singura decesul odata cu acceptarea statutului de institutie republicana: ”Casa Regala isi transfera din legitimitate, din prestigiu si notorietate catre republica. Prin acest agreement, de castigat nu are decat republica”.
Digi24:
Schimburile comerciale dintre România şi Marea Britanie se ridică la aproape 30 de miliarde de euro, rulaj făcut în condiţiile Uniunii Europene. Mai exact, orice schimb comercial în interiorul uniunii este scutit de taxe vamale şi, totodată, birocraţia este redusă în comparaţie cu bunurile aduse din afară spaţiului comunitar. În condiţiile în care Marea Britanie iese din Uniunea, toate aceste contracte vor fi regândite.
Marea Britanie este al cincilea stat spre care România trimite mărfuri dacă se ia în calcul volumul tranzacţiilor. Volum în continuă creştere după cum arată statistica pentru anul trecut. Cu aproape 11 la sută au crescut exporturile României către Marea Britanie în 2015, bunurile vândute fiind estimate la mai bine de 13 miliarde de euro.
Datele de la statistică arată că britanicii cumpără din România maşini, tractoare, aparate şi echipamente electrice și electronice, haine şi produse farmaceutice.
De partea cealaltă, românii cumpără de la britanici utilaje, motoare, echipamente radio - video, dar şi produse farmaceutice. În total, valoarea importurilor se ridică la 14,7 miliarde de euro.
Toate aceste schimburi comerciale nu vor avea de suferit imediat în cazul în care britanicii vota pentru ieşirea din Uniunea Europeană. Dar perspectiva acestor afaceri devine incertă în condițiile în care cel puțin o parte a marilor corporații se vor muta din Londra.
Probabil chiar mai mult vor avea de suferit românii care muncesc în Regatul Unit, precum și transferurile de bani între aceștia și familiile lor din țară.
Ziarul Financiar:
Băncile comerciale europene au început deja să sufere, pe burse, din cauza Brexitului, care nici măcar nu este o certitudine, în timp ce unele dintre cele mai mari bănci centrale ale lumii au avertizat că ieşirea Marii Britanii din UE poate avea consecinţe economice negative.
Acţiunile Deutsche Bank au atins ieri cel mai redus nivel din istorie în condiţiile în care investitorii fug de activele băncilor înainte de referendumul britanic de pe 23 iunie.
Banca Centrală Europeană se teme că avansul economic din zona euro, inima proiectului de uniune europeană, este în pericol din cauza referendumului din Marea Britanie. Însă acestui pericol i se adaugă şi alte riscuri geopolitice.
„Continuă să existe riscuri legate de evoluţiile din economia globală, de referendumul britanic şi de alte riscuri geopolitice”, se arată într-un raport al BCE. Printre celelalte riscuri, care planează asupra întregii economii mondiale, instituţia include normalizarea dobânzilor în SUA, încetinirea activităţii economice în China şi preţurile mici ale petrolului, scrie Financial Times. În calendarul politic, Spania va încerca să iasă dintr-un impas electoral pe 26 iunie, Italia va avea un referendum constituţional în octombrie, iar SUA îşi vor alege preşedintele în noiembrie.
În ultimele zile Rezerva Federală americană (Fed), banca centrală a Elveţiei şi Banca Japoniei au avertizat asupra impactului pe care l-ar putea avea Brexitul. În aşteptarea lui, aceste instituţii au decis ca luna aceasta să nu intervină asupra politicilor monetare.
Comentează